vineri, 17 februarie 2012

Dragă camarazi

Îmi permit ca să vă denumesc camarazi pe frontul munci, care suntem cu toţi. Eu sunt cetăţeanul Clovis Bulumac, aş doriii să vă relatez aicişea despre problemile care le întânpin în activitatea care depun.
Eu de profesie sunt pensionar şi toto-dată mic întrepinzător, care deţin un atelier de remaieat umbrele la oameni care se defectează. De aseminea, în timpu meu liber de pensionar fac tot felu de imvenţi şi inovaţi, cum ar veni că sînt fîşneţ.
Am să vă enumerez câteva dintr-e imvenţile mele, ca să nu spuneţii că umblul cu ciuara vopsită.
Unu: am imventat unbrela ptr.u taifune şi uraganuri, unbrela asta se cheamă TaUr 92, fincă în 92 am descoperito, iar TaUr vine de la Taifune-Uraganuri. Este vorba despre unbrelă cu spiţe de motocicletă, iar acoperămîntul la-m făcut din prelată de cort de făcut nunţi şi cumetrie.
Doi: am imventat antena satelor, ma-m inspirat din faptul cu antena comună pe blocuri, ce mia-m zis eu: măi Clovis, da ce e oare blocul de cât un sat pe vertical? Şi atuncea mi-ea venit şi idea cu antena satelor, adica se pune o ţavă mare de metal întrun loc din sat, dacă se pote cel mai ridicat loc, de pildă bună oară pe un gurgui de pământ s-au ridicătură, chiar şi pe turla la primărie. Dacă se exsită primărie cu turlă.
Trei: baticu de unică folosinţă, cum ar veni când am fots la biserică am opservat că multe fimei vine despletite cu capu gol ecetera ecetera, am vorbit cu părintile şi el a spus c-ă dacă le ea la rost ele spune am uitat, aşa căci am venit cu idea de a pune un sul la intrare ca cum ar fi hârtie igenică, doar că sulu este mai lat şi conţine batice de hîrtie cu inprimeuri frumuase, păsări, flori, fluturi.
Patrul: alarma de dihori. Am colaborat aicişa cu un dl. de la Tg.ovişte care ţiu corespondeţă de ani buni, de zile, el find pasionat şi amator de electronică şi electrotehnică. Este vorba despre un dispozitiv care detectează mirosuri de, să m-ă scuzaţ-i, beşină, iar atuncea când flatometrul trece de o valoare dată se produce un arc electric care declanşază nişte pocnitori ordinare cum găseşti de cumpărat la piaţă. Dihorul se sperie şi îşi ia tălpăşiţa. Iniţieal am pus acolo în loc de pocnitori electro şocuri, însă am consatat stupefianţi că aceste electro şocuri afectează şi păsăriile, am găsit două din opt muarte, la primul esxperiment, apoi 3 din cinci la al 2-ilea. Aşa căci am lăsat doar versiunea cu pocnitori. N-i s-a sugerat să folosim gaz ilariat, însă mam interesat şi este scunp.

Aşi ma-i avea câteva de imvenţi, însă nu le pot devulga aicea pe toate că la unele nu lea-m scris copiraight încă.

Cea ce vreau să vă spun, cetăţeni, este că am fost sistematic sabotat şi pus beţe în roţi, am vrut să particip la diverse saloane de imventică, la tg. de oale şi artizanale de lut de la iaşi, la sărbătoarea beri, nicăirea nu m-a-u primit şi m-au alungat în hohote. Am trimes scrisori la ziare, la revista Ştinţă şi tehnică, la edictura Flacăra, şi să mă erte doamna sirena, am trimis chiar şi la ziaru Capital. Nu am căpătat răspuns şi nici măcar pupaman-c...puncte...puncte nu mia spus. Am trimis în dispersare de cauză pînă şi la revista Fimeia, dar deşi nici ele nu me-a răspuns, le acord pardon, căci ele nu se pricepe la tehnologie.
Vă rog să luăm altitudine în faţa la aceste batjocuri şi nesimţire grasă, dacă nu le ruşine de părul meu alb şi chelie, cel puţin baremi de ascuţimea intelectului meu să o respecte.

miercuri, 15 februarie 2012

Dragă cititori, oameni a munci de pre-tutindenea

Vă mulţămesc pentru grija care mea-ţi purtat în acest răs-timp care am lipsit dupe firmamentul blogului nostrul. Sunt bine sănătoasă, însă cu preţu la multe peripeţii care leam păţit în această vreme. Vom revenii la normal de acuma încoloşa, voi răspunde la corespondenţa voastră şi aşa mai de parte.

La cei care au fost preocupaţi de îngrijorare despre soarta mea, iată, vă spilcuiesc din jurnalul meu de bord, care l-am ţinut în aceste luni de zile, zii şi noapte uneori.

12 august 2011 seara, 9 jumate seara
Azi am avut o zi plină de evenimente, care ma-m sculat în zori cu noaptea-n cap emotivă pentru că aveam auto-car în două ore, ma-m gândit să fac un scurtcircuit turistic de lucru în Europa, pentru a m-ă informa cu lucs cu amănuntul, dar şu cu ridicata, despre condiţile care trăiesc muncitoriii din ţările europene.
Am avut ghinion, la autogară me-am uitat unul din cele două gemantane acasă, cel cu lenjerie intimă, chiloţi, şosete, furou, suten. Abea când eram pe la Ruse în Bulgariea ma-m dumerit despre acest fapt, dar ma liniştit o doamnă de alăturea, a spus că la bulgari se găseşte chiloţi şi sutene chinezăşti ieftine, chiar dacă este de import. Doamna era bulgăroaică dar se întorcea acasă la ea că veni-se cu afaceri la Dragonu Roş, m-a-m mirat ce binişor vorbea românească: "Dărăgaia maia, la bulgarskii iesti gogoşarski şî ţâţare na cumpăratătără cât vrei. Ieftinitătără kitaiski marfa dupe cea-m plecatătără iou la Bucarest la Dragon să fac bişniţătă, ay ay, mămăligiki ciort rumunskii !!"

19 august 2011, 6:21 a.m. dinineaţă
Ma-m cazat aicişa la o pensiune de jumăta-te de stea din Sofiea, capitala de la bulgari. Nu me-a tihnit, deoarece de două zile în această pensiune sa mutat şi o delegaţie de japoneji turistică, care toată ziua bunaziua unblă prin oraş de face poze foto, iar seara cred că developează toată noaptea şi e hărmălae, râsete şi anegdote care în limba japoneză sună precum ca un scandal.

14 septembrie, ora 12 ziua (nu ştiu deci dacă e a.m. sau p.m.)
Deşi trebuia să fie toamnă, în toamna aceasta este o caligulă de nesuportat, plus că bâzâie musca parcă ar fi un roi de albine. Am ajuns cu bine în Sârbia, la un oraş care se cheamă pardon frumos, Cacak, după cea-m trecut pin Vidin, când colo la Vidin ma-m întălnit cu Ali, un turcalete care am fost colegi de clasă la şcoală, când eram mică. El fusesă repetent cu duiumul, aşa dar când eu înplineam 14 ani în clasa opta el îmi făcea curte asiduoă şi era în nebunit după mine. Acuma era gras ca un porc, mustăcios cu musteaţa de trei ori mai mare ca la gimnasiu şi bogat, adică un domn bine cum î-mi place mia. Eram săl lăs să se deie la mine, dar când am aflat că nu este muncitor ci patron, am plecat val vârtej. Dracu să-l ieie de turcalete.

31 septembrie seara la miezunopţii
Sunt întrun oraşel italiean se numeşte Bovolone. Am venit strună aicişa, am crezut că este o fermă de creştere a bovinelor, sau baremi de sacrificare a sale. Mam dus să îmi cunpăr nişte vată pe băţ, că mi se făcusese pofta de la televizor, în piaţa din oraş acolo am văzut o statuie pervesă, un bărbat care îşi acopirea ruşinea cu o sabie şi în mână cealalantă ţinea sus ceva ca o varză. Am întrebat cine este statuia acea, zic "Chi e la ? La statuia, ti prego, chi e la statuia ceea?" Întru-n târziu me-a esplicat o precupeaţă că "E Scipioni", eu una crecă era băută, pentru că nu era decât un scipion, nu mai mulţ.

2 octombre 23:59
azi a fost o zi care am dormit toată ziua. Me-a venit zilele alea femeieşti şi nu am putut să ţiu picsul în mână.

31 decembrie 2012. Ora 20.
Sunt vânătă toată, am ajuns ieri la Bristol pe ţărâmul englezesc, azi am ştiut că e anul Nou şi ma-m pregătit şi eu ca omu. Am cunpărat de la nişte chineji la tarabă o trompetă cu ţiuitoare de plastic, nişte pocnitori şi am căutat nişte confeti. Am intrat la o prăvălie care scria Printing solutions şi avea o maşinărie de confecţionat confete, vârai coli Apatru şi ieşea tocătură de confete, am arătat buletinu şi am întrebat acolo cât costă să îmi confecţionez nişte confete din ziare, sa uitat la mine cucoana ceea a zis "nating" şi ma-m bucurat că e gratis, pesemne căci englejii îi ajută pe muncitori ca mine. Pe urmă când s-a făcut seara ma-m pus pe aşteptat urători, n-a venit, până la urmă am deschis geamul l-a hotelul care stau şi am suflat în trompeta de plastic şi-a-m aruncat confete şi pocnitori. A venit miliţia englezească ma unflat un băieat înalt, blonduţ, cu musteaţă şi ochi albaştriii. Ia-m esplicat "A em româncă, muncitoare, labor, labor mister!" El m-ia zâmbit când mă vâra în dubă şi eu am crezut că mă place, ma-m sumeţit să îl pup, iar atuncea el a început să-m-i cărăbănească cu rânca de căuciuc peste spinare de am leşinat. 
Am vrut să fac reclamaţie la secţia care ma dus. Cred că poate era homosexual.





16 ianuar 2012
Am ajuns azi de dimineaţă şi în Berlin, am întrebat "wo ist der fabrik der dacia berlină", vroiam să cunpăr un suvenir de la redegişti, sinceră să fiu nici măcar un covrig nu am vrut să cunpăr din partea cealantă, la refegişti. Nu a putut nimenea să-mi spuie, cred că au dărmat uzina de maşini dacii Berline odată cu Zidul berlinului. Iată, dragi oameni a munci, ce lucruri abdominabile se fac în capitalism.

Cam acestea sînt cele mai interesante spilcuiri din jurnalul care la-m ţinut în acest circuit de lucru european. Am constatat că muncitori străini capitalişti sunt spălaţi la creiere, când ia-m întrebat de ce nu face grevă şi mitinguri, de ce nu dă foc la birourile la patronat şi nu se suie pe statui să ţie discurs în piaţa publică, a spălat putina şi se uita peste umăr la mine, care le vroiam bine-le.Plănuesc acuma să scriu două scrisori, una la ONU dar nu ştiu adresa, am so aflul eu, să scriu în ce condiţii munceşte muncitorimea din ocident şi cum îi spală capitalismul pe creier. Şi cealantă am s-o traduc în toate limbile de circulaţie internaţională, englezeşte, franţuzeşte şi ungureşte, am s-o trimet la Unicef, să le citească la copi şi s-ăi înveţe să se păzească de hororile capitaliste şi imperiealiste.

 A dvs.
Sirena Muncitoare!