marți, 20 martie 2012

CVO VADESS OMU

Cu adanca si nedisimulanta mahnire,logic proletara,a trebuit si realizez(greu si cu pauze)ci burgejia isi croiesti mult pri repidi locsor pi tapsanul muncitoreiesc.
Tot ni interconflictuam local si zonal cu popa satului,nu ca noi criedim cu tarie in teoria lu unu Dar-vin,un tovaras ci nia iluminat demostrand logic ci maimutili este strabunicili si strabuniciii nostri..Da popa asta di aici ,otravesti mintili pionierilor nostri cu fiel di fiel di prostii.Prostii ci li preda contra cost si nu din considerente politici,pardon,ci credi iel.
Astfel,a scazut capacitatea di munca datorita postului,ca adicitalea si mananci tovarsili noastri si copchii lor ,doar fasoli,urzici care incanu iesti ca si afla sup zapada.Numai punim ca e interzisa crestierea natalitatii in aciasta perioada.Cica si steie si consumi si uleiul la candili facand risipa.Pi di alta parte tin si mentioniezci stiu di la tovarasii nostri cari verifica tat,ca colia in biserici si pietrec si alti lucruri nimorali.Infiripari di idili  intre dascali si babe fimei  di varsta a tria,cand ieli nu ari minti pre multa si li amagesti cu prescuri fara ou si pupa icoani,ciia ci prezinta risc di inbolnaviri ptru tovarasili noastri prin transmiteri pe cali bucala a gurii,di microbii,si incurajeazi lenia si vaitaul la cereri,solicitarea ajutorului di ficioari ceeia ci mi se pari obscen.
Tot ci ar trebui si strangim ca nisti furnici,mergi in propietatea  popii ci si vidi  prin crestierea burtii,masinii noi ocidentali,casi noua si voiosie clari prin ochiadili diochiate cari mili arunci si mie.
Numa zic ca cand vre,consuma tata apa di la fantana din dial pi lucrari nefolositoari ca aghiazma mari sau mica,in fonctie di masuri.
Nu stiu io ci masuri si pot lua cu ciesti anemiori ai proletariatului.Ghietii oameni rascoliesc sup zapada si dupa stejie di vaca lu tovarasa Maricica numa are ci pasti deci nici copchii lapti.
Solicit solutii si solutionari!

duminică, 18 martie 2012

Problemile femei muncitoare

Dragă oameni a munci, ţi-u să vă tranzmit mai întăi că am primit o misivă de la o cititoare d-ea noastră care vroieşte să rămîie supt protecţiea anonimat-ului său. Se numeşte Viorica R. din Mioveni, str-da Glastrei nr-ul 15, iar de profesie este casnică. Iată ce ne scrie această cititoare a noastră:

"Aşi dorii să mă ajutaţ întrun fel sau alt fel pentru că-ci eu una nu mai suport nimica. Am în etate de 24 de ani în bucetul vieţi mele amărîte şi vreau să ştiţii că mînînc bătaie şi apă de trei ori pe zi şi uneori şi noaptea chiar. Bărbatumeu lucrează frilanser la fer vechi, adună cu căruceoru şi vinde la punctu de desfacere a colectări de metale şi deşeuri, apoi bea mai toţ bani şi nui bea numai cînd este meci. Cînd nu este meci bea aproape toţ bani adică este birt chiar la 10 metriii de casa noastră şi cînd intră în casă m-ă şi ea la bătuta cu strigături. Cînd este meci se duce cu ceilalţi potlogari şi fincă Daciea Mioveni iea bătaie cu nemiluita vine acasă şi cînd intră în casă m-ă şi ea la bătuta cu strigături.
Vă rog să mă crede-ţi pe cuvîntul meu că am picioarele şi fundu dorsal plin de movee şi numai cucuie pe tot corpu deşi sunt femeie tînără şi crecă aspectoasă. Mie şi ruşine să ies din casă să cunpăr o pîne şi un kil de zahar.
Eu ce rugăminte vă rog, adica să pune-ţii o vorbă bună la Ministeru de sport, acolo unde e  Dl. Mitică Dragomiroiu să facă ceva să nu mai îl lese pe stadion pe bărbatămiul că nu mai înghit atîta de bătaie. Alfel nu ştiu ce sunt în stare să fac, pot să mă şi arunc de pe calea ferată ca în romanu ala care am plîns cu Lala Pugaceova, nu altceva. Cu toate că unde stetem noi este linie secundară şi trece doară noaptea cîte un mărfar şi nu mă duc noaptea că mă tem. Sunteţ ultima me-a speranţă ca să ăl aduc pe calea ce-a bună pe bărbatumiou.

Cu respect şi mulţumire

Viorica Răsculacu din Mioveni"

În a doilea rînd am să vă comunec căci am păţit următoru bucluc. Am zis că să fac un sediul a oamenilor munci aicişea în capitala ţări, ma-m gîndit ce bine a-r fi să facem re-uniuni uneori care să discutăm şedinţe despre problemile de muncă, de socetate şi de familie. Şi de ce nu chiar şi un ceai dansant sînbăta seara sau dumineca. Într-acest scop ma-m deplasat pe cheltuiala propie pînă la un imobil care este în păragină de vreo zece ani de zile mam dus pe jos fincă e aproape, da acoloşa cînd colo, era întro gaşcarabetă un paznic zice: Ce faci păpuşe, eşti în vizită? Mam uitat în spate peste umăr în urma mea, nu era nimenea. Atuncea am început să mă ia frica că poate mă violează paznicu ăla. Care ia-m spus circumspetă zic: domle ve-ziţi de treaba mătale că cu mine nuţi merge cu una cu două. Cînd ma-m îndepărtat de gaşcarabetă lam ma-i auzit bodocănind ceva despre nişte blidoane că mi le unple el cu lapte şi că dacă nu cunva ştiu ca să cînt la ciumpoi. Atuncea mam bucurat, de oare ce cînd eram mică am fost la ansablu de muzică populară, chiar dacă la drînbă nu la ciumpoi, totuşi iaca cum arta te dăruie-şte la posteritate şi iel ma ţinut minte. Dacă nu spunea conplimentul acesta cred că pînă l-a urmă ăl şi denunţam la mili pe mîna mili poliţiei, că vinde lapte nelegal poate e stricat la lume.
Dupa-cea am imspectat clădirea ceea mam şi spăriet iară-şi cu ocazia asta cînd a ţîjnit un cîne bagabond a trecut în viteză de ma lovit cu coada mi sa rupt un fir la ceorap. Abea apoi cînd ma-m întors paznicu de la gaşcarabetă me-a spus zice: uite cei, cichita, şandramaoa asta va fi demolată acuşea, nu are rost să îţi mai baţ capu, mai bine ma-i imvita la o cafea după progamul de lucrul. Cea ce ia-m răspuns ca să dau de o parte orice dubiu: nu ies la cafele cu necunoscuţi cine ştie, cît mă duc eu la veceu să se uite în ceaşcă la mine să afle una alta. Şi iacaşa la-m pus la punct, era cam obraznic la ce-i vreo douzeci de ani a lui.
Oricum dragi mei, să ştiţii că nu mă da-u eu bătută aşa uşor cu una cu două, am să mă lupt ca o leuaică pentru cauza noastră muncitorească să avem şi noi un club.

Vă salută cu internaţieonala
Sirena muncitorească.

sâmbătă, 10 martie 2012

Corespondeţă de la prietena me-a Taniuşa

Bună seara de azi sînbătă find, deci sereleu, ma-m gîndit să vă arăt şi vouă dragi oameni a munci cea ce am primit o scrisoare, adica. Este de la prietena me-a din Rusia Taniuşa adica Tatiana Mihailovna Mihailova, care o cunosc cînd eram studentă în 1966 la Moscova. Mam pus ş-iam tradus scrisoarea cum am putut pentru ca să videţi ce preteni frumoase se înceaghă între muncitoare de pin toată lumea.

"Daragaia Sirenka maia,


Privet! Kto tî? Haraşo? Iea îţ skriu să ştii znaieş iea haraşo, mea-m făcut rost na gaz buteliea, iea crasivaia bucuriea siceas. Samovar klokoteşte, fac şi hleb la kuptor adika pînică, Sirenka maia. Am destupat vodka clondir, maiam jumati, Boje moi, amintesk acuma cum nea-m distrat cu tine balşaia distrkţîiea în 66 şi cu Petea i Borea, mai ţîi minti Sirenka, saldatam na tankii reghiment iz Harkov. Iea kred kam avut norok blea, dakî mai ave permisiea dva deni, Petea mă prinde kum ieam dat boala ceia, cum gavariţ voi akolea, blegoraghiea, nu? Norok moi co plekat din Moskva. puncte puncte....
Am novosti krasivaiea, druga maiea, starîi celavek Serghei Pavlovici Kurulenko ma cerut di jenşina lui, adika di mireasî. Niet, niet, iea znaiu ceai sî gavareşti, kî nui bun vasmaia nunta, nunta opta kum spui tî, da iea ne magu traiu bez celavek, tî znaieş, adika fără măciu  barbat lîngî minea. Seghei Pavlovici îi celavek starîi 92 letam, adica 92 di ani Sirenka, da sî ştii înk mai poati sî deie la monta la minea, hi hi hi. Bogatîi celavek, ari otomobili propitate, Volga modeli 51, ari bani la cec i maia daragaia, mai important ari strîns şi grob, adika năsălii, ari kiear tri copîrşăie, mio gavarit cî o găsît în 93 la kilipir, în Ural blea.
Iaka fotografiea Serghei Pavlovicia, îi din 1942, cînd lupta cu nemeţki faşcistam. 

Akuma gavari minea dispri tini, Sirenka, kak tî? Niet ibovnik, niet celavek ? Nu fi duraka, proasta adica, adin jîzni ari fimeia, ş-acee viaţî scurtî, ia di ti distreazî daragaia. Tî niet tabaciok, niet vodka, niet aia i niet alta, ăto păkat. Las dakî ăl comving iea pi Serghei Pavlovici, davai Seriojînka rublii na Taniuşa - i iea znaiu săl konving, noapte acestasta ăl stork di rubli i alti celea pi ghiuj, îţ cumpăr bilet za samaliot, Sirenka, numa sî nu mai ai rău di nălţîmi, blea, cum ai borît în 71 cînd neam amorezat cu Volodea sus na makara. ... puncte puncte...
 Siceas trebi sî ti las, iea ti pup Sirenka, ni videm skoro, adika răpidea cum spuniţ voi. 

Vaş druga
Taniuşa"

Iaca dragă oamenii ai munci, crecă cuvinte-le vorbeşte de la sine, adica ce înseamnă atîţea ani de pretenie, o vieaţă de om. Ţiu să preconizez deamănuntul că-ci unde apare puncte-puncte (....-....) este în loc de propoziţi din scrisoare care nu ar fi umbun egsemplul pentru muncitori tineri şi tinere, da ce săi faci eram tînără şi totuşi trebuie să îmvăţăm cei bun de la cei răi.

SOS

 Tin sa consiemnez ca ieri am primit un apiel disperat di la tovarasa noastra draga,taranca emancipata cu toate ca io nu ieste di acord cu emanciparile burghezi ali tovarasalor noastre,care ajung sa creada ca eli esti piste barbat si pot renunta la batic cand vor iele.
 Dar,ma rog !
 Acest apiel disperat suna asa: esoes sau SOS mai  clar,di m-am panicat tari si iera sa-mi pierd singele triaz de proletara care  sant.Acest sosiera legat de o problema a gugalului cari o restrictiona pi tovarasa sa poata posta sau raspundi cu simt di raspundere solicitarilor care este adresate ei.Ceea ci io am considerato o mari pierdire a intelpeciunii.
Draga tovarasa,azi,astazi,10-zece martisor am dizbatut aceasta probleme in sedinta de aflabetizare di la noi. Io fiind desemnata si cu integrarea in  campul,dealul sau sesul muncii a rromilor care si ei este rom-ani.De ce zic aceasta.Pentru ca unii au idei pro-concept-ute despre iei.Io i-am invatat sa picteze si fazani si lebedi(pentru cind ii apuca doru),ca ieste fratii mei proletari si-mi curge aceleasi sange in vinele national-social-iste.
 Aducand in  discutie problema controlului burghez a gugalului,tovarasa Antena Comisca si-a oferit ajutorul.
Si astfel ne-a oferit programul gugle rromales care este si  in germaneza si englezeste.
Uitati aici!



O variante ci nu poate fi controlata di nimeni! Cu acces direct la Miss Piranda,manele si Florin Salam.
Faceti clic si cititi politica de confidentialitate a a cestui program  garantat
Sa numai sunati ca sunteti restrictionata in actiunile dumneavoastra.
Cu stima : Gigi Mopuleasa.

vineri, 9 martie 2012

Dvs.tră ne scriţi, noi vă răspundem pintre rînduri

În 1-ul rînd să urăm bumvenit înc-o-dată suratelor noastre din cînpul munci, adica tov. Mopuleasa şi tov. Ţăranca emanciupată. Ea nu vrea să se semneze cu numile real zice că vroieşte să fie un bocaport a întregii femei de la ţară de oriunde. Cea ce-nseamnă caracter nobi  muncitoresc şi internaţionala în suflet.

În continoare răspundem la maldăru de scriisori care ni la-ţi trimes pe adresa redacţieii.

Lucean Zet. din Brăila: dle. aici-şa nu suntem o redacţie de martimonieale, dacă vreţi s-ă vă împreteniţi cu o tînără mergeţi în parc şi duceţe-o la cofetărie. 2ron50 o prăjture, 3 ron un suc egal drumul spre fericire 5 lei cinzeci. Totuşi vă dăm semnalmentele dacă în caz că-ci vreo citituoare a noastră o interesaţi: 1.56m înăţlime, 88 kile, ochi verzi, musteaţă în-spicată, motocicletă Ij. Serios, cu minte, aspect fizic plăcut.

Mirabella Miaunilă, Tg.ovişte - Vam citit cu lacrime în ochi povestea de dragoste şi abadonare în gară la Tecuci, dimpăcate nu crecă putem da de urma acelui lucrător de la Garda Fumatului, care va sedus în tren şi va abadonat în gară la Tecuci. Dealfel, nici na-m auzit de Garda Fumatului la CeFeReu, crecă aţi fost victima a unui excroc sentimental care va răpit inocenţa. Încercaţ-i să fuma-ţi mai puţin, mai ales în tren.

Orvil Prăpăsteanu, Drumu Taberei, Bucureşti. Dle. dragă, dv-stră v-a trebuii să depuneţi o cerere la minister-ul munci pentru ca să vă includă meseria care vreţi so brevetaţi în catalog-ul de ocupaţiii şi meseri. Totuş îm-i pare rău, nu sunt cumnata vitregă a dl-ui Alecsandrul Mironov şi nu vă pot pune niceo vorbă bună despre meseria de paznic interdimensional care vorbiţi. 

Leonid Tiripleancă, Maliuc. Domnu Tiripleaşcă, dvstră. vă mulţumim căci sunte-ţi un citititor fidel a revistei d-noastre şi ptr.u faptul că vaţ-i făcut abonament la noi încă din '85. Aşi vrea să vă spun totuş că noi existăm abea de anu trecut şi deci cred c-aţ-i greşit redacţiea. Vă desamăgim şi în problema cunpărăturii de alcol sanitar, nu ştiu de ce anume nu se alimentează farmacile din Deltă dunări ăn mod corepsunzător cu acest product, am s-ă mă interesez şi dacă aflul vă interesez şi pe dvstră.

Vă mulţumin ptr.u atenţie,
Sirena muncitoare şi redacţia

Protestez di zor

Ios ţaranca de la sat, sî am o plînjeri di zîs..cî di facut îi mai greu. Ma declar sus şî tari gura satulu, un fel di jurnalistî cî aşă ma sîmt io mai emancipatî..dintri tăţ.

Acu am vinit şî io sî aştern o petiţii spri a fi cititâ de tăţ trecatorii, pin satili noaştri romîneşti şî nu numa..Cereria me esti una şî bunî şîi semnatî de vecinii cu maşîni greli...diocamdată. Vrem savem strade ca la oraş.
NIAM SĂTURAT DI MERSU PI ULIŢÎ! Vrem străz larji şî pavati pentru maşînili noastri.Aici samniazî : vasîlicî a lu mardoi, Mirabel fata primariulu, costin a goangăi, mari a lupulu şî încî vro trii care avem maşîni nu glumî..şî vrem sî intram în drepturili noastri cetăţîneşti.
Ca nişti adivaraţ ioropieni avem şî noi beamveauri, mercedeiesuri, piojoturi combi şî farî, da nu pre încăp pi ulicioarili noastri strîmti şî plini di noroi cleios cîn ploua aşă,cîti o zî doua.., caşa plouî la noi dii  sî chiamî ploaie mocaniascî.
Şî ar mai fi ceava. O disparut dităt respectu...Cum? Iaca va zîc amu.
Apîi cînd treci mearcedeesu nieu, cu 60 kelometrel  la orî, cî io aşa merg...nuni bat joc di iel ca mo costat moştinirea di la tata,...tocma atunşi  iapa ceiea schioapî, alu Vali ( aşal chiamî) pi betîvu, nu vra sî şî dee din calia me şî io chierd timpu aşteaptînd mirţoagaraia care aghe sî nişcî..Sî nu mai zîc di baba Ioana lu' Cotarlău, care di grasă cii, împlă uliţa tătî şî io stau cîti o oară doauă şî sparg săminţî în mearcedees, so astept pi ie sî treacî. Apu astai drept? Şî  mai am di zîs  ceava di Coriolan cheliosu a lu Băşcălie care tăt timpu îmblă bat şî cadi taman în nijlocu uliţîi, undi îl apucî somnu cîti o juma di zî..Naţ auzît aşa sforăieli...vă zîc io.

Aşa cî, gata, mam săturat, vreu sî disparî martoajili, betîvii şî babili din sati! Sî să să facî străzli asfaltoiti ca la oraş, da fărî gropili celia..ca sî putem trăi şî noi ţaranii di la sati can ioropa.
Nui pacat di maşînili noastri adusî la mana doua di la nemţ? Ca neam vîndut pămînturili moştiniti ( ca tot nave cini li lucra) şî neam luat maşîni..
Acu io am scris, da parcî maudi cineava?


Io.. Ţaranca emancipata

miercuri, 7 martie 2012


8 Mmartie

Cu pro-fund respect i-mi fac si io debutul in aciest ziar muncitoresc cu atiat mai mult cucat se apropie ziua mamii proletare,sar-bat-ori-ta pentru rezultate ei reproducatoare,fie pe cale naturala  fie prin insamantare artificiala,adica manuala,cu mana omului din ieprubeta in corpul fimiesc direct.
Si pentru ca tovarasul nostru responsabil  cu alfa,bata,izarea in zona rurala ni-a daruit scrierea de mana,tipar si tastatura,vroiesc si ieu sa testez noili meli cunostinte.Asa ci am citit intr-o carti cu copertili groase  ca cand riem sa cotribuim la pastrarea valorilor noastri,noi,fimeile,trebuie si facim multi copchii,di preferat albi si romani,nu din astia ciocolatii si cu popoare ci nu ni impartasesc interesul pentru munca si constructie ,a unii tari mari si supra-populati.Ziua di 8 martie s-a nascut ca o recompensa profunda pentru mamili eroini.
Si io chiar am privit cu admiratie la o tovarasa curajoasa cu 16-saispe copchii.Conducerea astiea burgheza nu a incurajato prin marirea alocatiilor si premii substantialede crestere si educare a copchiilor,aducare corespunzatoare.
Di asta zic ca ia merita sa-i mantionam numele di Maricica Iepurila si sa o felicitam noi pentru pastrarea ideilor pur proletare.Propun si un concediu de vro 6-sasi luni de zili pentru sotul tovarasii care nu a carit nimic ,nici legat de munca la fabrica privatizata,nici di munca di acasa cu cresterea natalitatii.
Noi muierili proletare,sus-tin-em si GREENPEACEul cu Rosia Montana ca nu santem de acord ca sa vina clanuri burghezesti-fasciste sa nio otraveasca cu cianuri...si sa otraveasca si trupurili si mintile sanatoasi a minerilor si minerencilor lor,ce din tati in fii si fiice este.Ca care cand terminau tura contribuiau si iei la natalitate.
Drept urmare zic sa nu uitam ca munca,numa munca,inobil-eaza omul si sa pune, umarul la reintaurarea bunastarii in tara iasta ce-si pierdi valorili sale.
Iar petr.tovarasul redactor,multumiri de gazduire si incredere..chiar de o sa regretati ca io are minte di fimeie si un dar pt mata.Cu stima..PROLETARA DUMNEAVOASTRA.




vineri, 2 martie 2012

Bunăziua, oameni bunii!
Mă numesc Aleodor Sămăchiş şi sunt ofiţăr în rezervă. Aşi vroii să mă plîng aicişa la dvs-tră că am văzut că ştiţ săi ascultaţii pe oameni. Despre faptu că mai întăi mia-u tăieat hoţiii ăştea pensia mea cazonă, care vasăzică eu am riscat ptru patria noastră şi ei poftim cem-i face. Poftim! Ce-m-i face! Numa eu ştiu de cîte ori m-a sculat noaptea de la unitate, am servit ţara ăştia.
În al 2lea rând aş vrea să reclam faptu că eu sînt un om de bine, care nu me-a trebuit nici un capăt de aţă în vieaţă.
În al trei-lea rînd am să vă spui cele ce am ajuns de rîsul comunii, deşii am avut cele mai nobile idei şi năzuinţi care am vroit să le trans-pun în fapt, adica zis şi făcut. Încă de cînd ma-m mutat aicişa în Comuna Pleftureşti eu am opservat, care am fost ofiţăr activ la imfanterie şi am servit nişte ani de zile zile întregi şi nopţi la cercetare-recunoaştere. Oameni din Comună este foarte nepunctuali şi desordonaţi, nu ajungea la tinp la praşilă la Ce.A.Pe. sau la ferma viticolă care era înainte de opzecişnouă. În acest sens am luat măsurătoriile de cuvinţă, am pus pe cheltuială propie un orolog în centru Comunii, am făcut comandă la Craiova pe baniii mei care mia luat acuma din ei hoţi ăştia me-a tăiat pensiea. Vreau să specific căci am realizat un ceas mare, rotund analogic, cu diametrul în valoare de 168,30 cm, cu dublu faţă, adică se vedea şi din spate şi din faţă aceaşi oră egsactă. Sau mai egzact şi de dinspre sud-sud-est şi dinspre nord nord est, ca să nu creadă locotenenţaşii ăştia de acuma că nu ştiu să mă esprim corect militar, care am slujit atîta de amar de ani la imfanterie. În al patrulea rînd am să vă spun că tot pe cheltuială propie am instituit PATRULA COMUNALĂ, care era formată din eu, Sămăchiş Aleodor ofiţăr în rezervă, Gheorghiţă Andurantu de profesie lipsă, Panaite Gagaloi pensionar fost strungar la Imeghebeu Bucureşti şi Diocleţian Berbuncă, elev în gimnaziul, dar major să nu creadă care va că am abuzat de minori. În fiecare lună de zile le plăteam o sumă pentru ca să asigurăm cu PATRULA COMUNALĂ ordinea şi disciplina comunei care trăim toţii în trînsa, căci şeful de post P. W. este un alcolist şi un capsoman care nu îi dau numele aici să nu zică lumea că sunt un pîrîcios şi un turnăcios.
 Am înteprins următoare-le acţiuni soldate cu succces total sau parţieal:
1. În seara zilei de 23 mai, am procedat o bataie măr la cîţiva hoţomani care ie-am prins furînd produse fructifere din pomiii fructiferi din posesia dnei Dorella Puşcalău, în etate de 102 ani, ştind că îi este înterupt alimentarea de curent electric veghiam cu pre cădere în acea zonă. În urma acestei acţiuni am fost traşi la răspundere de şefu de post Wagner Paraschib, în urma la reclamaţia depusă de Dorella Puşcalău şi nepotu său care culegea roada fructiferă în vederea comercealizări dis de dimineaţă la Craiova la peaţă, ne reuşind a culege toţii pomi din ogradă pînă la căderea întunerecului total. Patrula Comunală a obţinut o amendă de 417 lei şi cinzeci de bani. Care am trebuit să o plătesc tot eu singurel, pentru că ceilanţi membriii nu avea cu ce.
2. În noaptea zilei de 13 august anu curent trecut, în timp ce patrulam cu băeţi mei am auzit icnete şi buhnituri dintrun lan de cereale aparţinînd dlui Severus M. Ţuţurug, momental nefind în localitate atuncea. Prin semne, comform tacticii de la imfanterie după linile inamicului, ia-m îndemnat pe oameni mei să luoăm prin îmvăluire zona care se auzea sgomote şi gemete, putînd fiii cineva rănit sau mort. În momentu care am aprins lanterna din dotarea mea, am suprins în boscheturi pe Suelena S., vînzătoarea la depozitu de materieale şi cu Vasilică Cărcălău, paznic de noapte la iaseu în satu Vămuieşti aparţinînd Comunii noastre. Am vroit întăia dată să î-i duc la secţia de mili  poliţie, însă Vasilică Cărcălău ma întrebat Auzi mă Tutancamop da tu mandat de arestare ai? Eu am spus că nu este nevoie pentru ultraj la moravurile publice, dar atuncea dşoara Suelena S. ma aprostofat în felu următior, că am vroit săi şi trag o rîncă în cap: zice Bă bunelule, matale nu ai auzit de amor liber cosimţit? Cei drept nu am auzit de una ca asta, ba chiear mam şi încontrat cu colegul de Patrulă dl-ul Panaite Gagaloi care mie-a zis zice Are dreptate, e dreptul la libertatea de mişcare în aier liber. Aşa că lea-m dat drumul, am reuşit baremi să m-i vărs zăduful cînd a comentat elevul Berbuncă din Patrulă, zice Măcar ia-m văzut ţîţele lu Suelena, de cînd aşteptam. Iar eu ie-am tras un şut în fund de mia-m pierdut echilibru şi am căzut jos nesimţitu dracului.
3. Pe data de 16 decenbrie am reuşit să suprind în preună cu colegii Gagaloi şi Andurantu căci elevul Berbuncă era plecat la o nuntă a verişorului său din Craiova în Craiova. Am suprins cum spuneam o spargere prin iefracţie la Magazin Universal adică cum ar veni magazinu sătesc. Am văzut lunină tip bec electric cu lumină caldă, cca 40Waţi cu aprocximaţie. Find orele 2 antimeridian am luat măsuri de viguare şi am atacat prin îmvăluire. Profitînd de ceaţa deansă care se afla peste tot am dat buznă în magazin şi am ţipat ca din gură de tun Lasă jos ce ai în mînă, eşti încolţit din toate cele trei direcţii pui de năpîrcă! Sa dovedit căci era decît vînzătuarea, dna Luminela Lubeniţă care urtelior a consemnat oral faptu că se găsea acolo la acele ore avansate ale dimineţii din cauza la imventar care nu terminase. Urmînd să primească stoc nou de moş crăciun, globuri, peteală, artifici şi alte porcări. Am fost nevoiţ să plătim ivărul care la-m rupt pînă a cedat cînd am luat-o prin îmvăluire pe daomna Lubeniţă. Sa făcut procest verbal şi am înprumutat bani de la agentu de post Paraschib Wagner, care mă mir că me-a dat, alcolist cum e. Am impresiea că la crâşciumă la noi se vinde pe caet, lucru atît ilegal cît şi neconstituţeonal, deoarece se produce evaziune fiscală, voi verifica acest lucrul cîtuşi de curînd.
4.În noaptea de 31 decembrie orele Zero barat, deoarece era la cunpăna dintre zile şi ani, am efectuoat un raid la domiciliu la domiciliu numitei Iosefina Cucuşor, în etate de 18 ani pe muche, unde am avut informaţi cum că supt pretesxtul unei petrecerii în pijamăi, cum ar veni un ReVelion în pijamăi, se consumă de către minori spirtoase tutun cu gudron şi orgi amorale. Find păţit de cele precedente care va-m povestit, am deciz să mă informez întăi înainte de a da buzna, aşa căci am tras cu ochiu-l pe geam în-auntrul. Cînd colo nu mia venit să-m-i crez ochilor, vericule, fetele era clae peste grămadă şi în ţinută sumar , să m-ă scuzaţi chiloţi şi sutien de la costum de baie. Am făcut semn la flacăi mei, Gagaloi şi Andurantu, căci pe Berbuncă ştindu-l un pic afimeiat am zis să î-l lăsăm în ariegardă. Am dat năvală dl. Andurantu a înpis uşea cu picioru său nr. 46 la picior şi am intrat. Adoleşcentele a început să răgnească Ajutor Săriţi ne violează! Eu prima oară mam repezit supt pat, în şifonier şi în veceu, da na-m găsit pe nimenea, apoi Iosefina Cucuşor mi-ea explicat că la noi se re-ferea. Cînd am chestionato De ce steteaţi despuiate călare una peste cealalantă? Atuncea mie-a zis că se jucau Tuister, ce mama năibi o mai fi şi aiea, pardon. A zis căci e în chiloţ ptru. că a vîrît prea multă masă lemnuasă în soba de terracot şi de aia. Am considerat cazul închis şi am plecat acasă, fincă se crăpa de ziuă, ma rugat băeţi să facă baremi o periniţă cu soţiiile sale, în afară de Berbuncă, care repetent cum e nici nu sa însurat. Armata ar scoate om din el, cea ce încerc şi eu din răsputeri, dar nu pot ca aldătată căci am probleme cu controlu la colon.

În încheiere aş dori să mă plîng despre tăierea pensilor la cadrele MeAPEneu, dintre care mă enumăr şi eu cu mîndrie. Dacă nu ne tăiea ăştiea pensile, mie-aşi fi permis ca să susţiu ba chiar două patrule cetăţeneşti, care acuma în comună e mult mai linişte şi desciplină. Nimeni nu mai face baluri sau ceai-uri dansante la Căminu Cultural, nici imventar la miezu nopţiii, în tufărişi cuibul e gol. Nu înţăleg totuşii de ce lumea pe stradă se uită chieorîşi la mine, după ce bine mult lea-m făcut pe bani mei din pensia mea oloagă.

Al dvs-tră, 
Colonel rezervist 
Aleodor Sămăchiş