Revin-ire

Sesises cu multi mihnire si amaraciuni in minte -ca noi prolietarii nu avem suflet decit pentru munca-ci tati ciei implicati in miscari sor lasat pi tanjala.Nimeni nu ie masuri pe motiv cari iesti ci nu vor si si expuni.Ziarul intra in faliment de solutionari.Incepuri si creasca cereri burgheji ci trebi aier conditionat,sucuri nesanatosi cu acid,beri ci ingraja etctetera.
Prasatul ogoarilor intra si iel in faliment ci pisti iarna ,dragii nostri tovarasi taiari prunii dupa ci colectaseri fructeli pientru samavoanca. si numai are unde sade la umbra sau curata di glod galosii cand ploua.IE o hibernari di vara ca si ma iexprimez intelectual cum iesti ieu.
Tovarasi redactor si lasi si iel pi tanjala prins in mismasuri capitaliste si di fraudari a statului prin niplatirea contributiilor banesti catri popor din pregatiri si traduceri deochiate di prin slava,latina vechi si bineintiles englezisme.
Noi ,muierili muncii o sa ne constituim intr-un sindicat a aprozarurilor,textilistilor,mulgatoarelor ,daca nu primim sustineri.Ci egalitate nu vrem dicat daca or nasti barbatii nostri si or alapta intre doua musacale.

La aceasta petitie au sub--scris:Neluta Chistoc,Zambilica Pureci,vecina me cu saispi copchii plus+++++++unile familii romanes nediscriminannnnnnte.

Ştimaţ domnilor şi doamnelor tovarăş

Io sînt Agripa Bumbuleţ, sînt de meserie meseriaşi în domeniu sănătăţi la Băi-le Purcica de la Iaş, chiar lîngă unde se află spitalu de Re-Cuperare. Uni ăi spune Băi-le Nicolina, în sensu că-ci adică se ruşînează de faptul că sanchi ar fi comparaţ cu purcei dacă dă pe acoloşa. Io vă spun franj ăn faţă că-ci e Băi-le Purcica şi basta, adică e cu nămol? e! e cu oameni la şoricu gol? e! deci este Purcica şi este cel mai aproape lucrul uman de o porcărie de purcei. Încă de p-e tinpul din bătrîni ăi zice Purcica, de pe tinpul lui Soblenschi şi romîni, nu o sa deie la întors capsomani ăştia de az.

Cea ce vreau s-ă m-ă ajutaţii este următoarele fapte, vă dezcriu ezact cum sa întînplat: s-a întămplat că aceştii golani şi derbedei din ziua de az a trasformat cea ce era de atîta amar de vreme era Băi-le Purcica acuma s-e cheamă Ştrandu muncipial. Eu am slujit acolşa vreme de 40 de ani bătuţ pe muche am fost pe rînd paznic de noapte, paznic de ziuă, om de la întreţinăre, tehnolog la bazine (numa o sapt.mînă cît tov. Violeta a fost plecată în concediu de martenitate, am auzit că sa du-s la Băile Herculeane ca să nască supt apă, lucru care nea-m indicnat cu tăţii, ce la noi la Purcica nu avem bazin şi apă destulă cît să înnneci o cireadă de elefanţ?!) apoi am amvansat şi acuma de după revoluţie încoa sînt şef de tură la operator curăţeniie. Cea ce am atribuţi este aşa: curat bec ziua, curat lună noaptea, adunat gunoaie măgări peturii guale la piubelă, dar de aseminea sînt şi responsabil obiecte perdute. Am un fel de rafturi pe un perete în biro la mine, acuma nu ca s-ă m-ă laud, da meritam dupa atîtea ani de zile de muncă un biro am acolo pe rafturii diverse obiecte care le pierde lumea, nu avem voe ca să l-e aruncăm la piubelă decît în termen de 90 de zile sau mai devreme numai la producte alimentare pelisabile. Belelelele anceput acu două săpt.mîni, Maricel omu de servici a găsit prin năsip un telefon mobil, o cutie de tictac care am mînca   şi două pungii de seminţe natlain. Leam trecut în registru de obecte găsite nerevindecate şi cum se făcuse opt ceasu am zis s-ă încui şi să plec acas, cînd colo a sunat telefonu ceala mobil. S-ă nam eu ce face, pun şi ridic. Alo, zice, puiule vino repide în staţiie la 5 în Podu Roş că trebueşte neapărat să ne videm!! Alo zic eu, da cinei acolo? Zice: lasă glumile că nu e cazu, să nu întîrziiii. 

   Doamna Sirena, stimaţii telespectatorii, vă mrăturicses că l-anceput nici nu mam gîndit să mă duc, da pe drum mia-m zis da cine ştie cine o fi la ananghie, i-a să mă duc totuş barem văd, dacă nu e o problmă ca lumia, măcar acasă. Ajung eu în staţi-a la tramvaiu 5 şi era acolo o damă domle, cum să v-ă spui, îţ-ii cădea ochiin gure nu alceva. Mă uit cu coada ochilui şi vaz cum mă şpiona cu coada ochiului, în rest nu mai erea nimnenea în staţie. Am aprins o ţigare supt pretextu ca să îmi ceară umfoc, da nu a muşcat momiala şi atuncea mam uitat dea dreptu la dînsa. Pfuai, domle eu sunt bărbat în puteri, am numa 60 de ani mai am pînă la pensie oho şi am avut la viaţa mea de tot felu. Da asta era aşa de calitate parcă era deprinsă din poveştile de fraţi Disney, deşi purta balonzaidăr eu am ochiu formatat şi mea-m dat sama. În fiine sa uitat şi dînsa la mine cum m-ă uitam eu l-a ea, zice: aa, tu eşti.... bine, să mergem. Eu de colo unde să mergem dudue, ea zice: na să-ţ-i pară rău a să vezii! Ma vîrît după dîns-a la parter stetea, la o garsonelă cum e blocurle ălea cum te duci în Ţăsătura. Nicii nu mai reţin minte ce etaj locuia, că-ci în tinp ce urcam ma pipăit şi eu nu sunt Stancă de peatră. Cînd am intrat în garsonelă, mam şi trezit cu o pătură în cap care mea arunca-to cineva, apoia ma prins unii şi mea legat mînile pe lîngă corp şi cu pătura pusă în cap parcă eram un cocon. Am încercat să î-mi dau sama prin metoda Şerlog Holmz, adica să mă concetrez pe celelante sinţuri dacă nu vedeam cu ochi. Şi am auzit aşa după cum urmează, cred că era vreo douăjde inşii acolo, ca să m-ă inducă în ieroare îşi spunea toţi între ei numa bă, uăi şi ardel. Mia dat amîndoii în mine cu picioare şi pumnii pînă ce apoia mia vărsat o căldare cu apă rece şi proaspătă în cap crede-a că am leşinat. La final ma prins de mîni şi picioare şi ma aruncat în tro căruţă de butelie şi ma dus nuştiu unde probabil ca să nu ma-i găsăsc drumu în apoi. Înainte să mă scoaţă din încuietoarea care eram legat cu cablu şi pătura, mi-a mai dat un giohnt în homoplaţ şi zice: asta ca să te îmveţii minte să mai astup-i găurile la garduri, bă fraiere, dumescrişi tă-ii!

Aşa am păţit oamenii buni una ca asta, om cu păru alb da nu am vroit să fac reclamaţiie la poliţie ca să nu afle nevastăme-a Viorica, sa-r supară şi aşa mai de parte. Vă rog pe dvs.tră doamna Sirena să trimeteţi totuşi la poliţie următoarele semnalmentele care lea-m opservat eu:

-indivizi bătăuşii sau ce-l mai puţin unu din dînşi are maşina la servis, deoare ce ma dus cu căruţ-ul de butelie

-dama era blondă cu ochelari-i de soare dintra ceia cu o lentică roşă una albastră

-crecă nu purta momental sutien

-crecă nu ocupă locuri de muncă pentru căci mea luat baniii din pormonel

-aş-ami trebuieşte dacă nam ascultat de ne-vastămea cînd mia zis: pune măi omu-le şi tu salaru pe card

-duduiea acea crecă este o finţă totuşii sensibilă pentru căci a zis cînd ma luat ăştia să mă care cu căruţu ca să ma-runce în tufărişi zice: luaţiii şi ochelari, ce să fac eu cu ei. Adică dînsa.

-abea apoi ma-m prins că vlăşcanii ăia îşi spunea numa uăi şi băi, iar Ardel îmi spunea mi-e. Mia mai zis şi Fraer, şi Ardel.

Vă rog frumos să m-ă ajutaţ care este în pericol însuşi onoarea mea de familiist şi de şef de tură la operatoriii curăţenie. Na-şi vrea să se afle nicii la locul meu de muncă, mă cunoaşte lumea şi ţiu la reputaţiea mea care am dobîndito cu sudoare că aşa e vara la Purcica.

Cu repsect şi stimă 

Agripa Bumbuleţ, şef de tură balnear

CVO VADESS OMU

Cu adanca si nedisimulanta mahnire,logic proletara,a trebuit si realizez(greu si cu pauze)ci burgejia isi croiesti mult pri repidi locsor pi tapsanul muncitoreiesc.
Tot ni interconflictuam local si zonal cu popa satului,nu ca noi criedim cu tarie in teoria lu unu Dar-vin,un tovaras ci nia iluminat demostrand logic ci maimutili este strabunicili si strabuniciii nostri..Da popa asta di aici ,otravesti mintili pionierilor nostri cu fiel di fiel di prostii.Prostii ci li preda contra cost si nu din considerente politici,pardon,ci credi iel.
Astfel,a scazut capacitatea di munca datorita postului,ca adicitalea si mananci tovarsili noastri si copchii lor ,doar fasoli,urzici care incanu iesti ca si afla sup zapada.Numai punim ca e interzisa crestierea natalitatii in aciasta perioada.Cica si steie si consumi si uleiul la candili facand risipa.Pi di alta parte tin si mentioniezci stiu di la tovarasii nostri cari verifica tat,ca colia in biserici si pietrec si alti lucruri nimorali.Infiripari di idili  intre dascali si babe fimei  di varsta a tria,cand ieli nu ari minti pre multa si li amagesti cu prescuri fara ou si pupa icoani,ciia ci prezinta risc di inbolnaviri ptru tovarasili noastri prin transmiteri pe cali bucala a gurii,di microbii,si incurajeazi lenia si vaitaul la cereri,solicitarea ajutorului di ficioari ceeia ci mi se pari obscen.
Tot ci ar trebui si strangim ca nisti furnici,mergi in propietatea  popii ci si vidi  prin crestierea burtii,masinii noi ocidentali,casi noua si voiosie clari prin ochiadili diochiate cari mili arunci si mie.
Numa zic ca cand vre,consuma tata apa di la fantana din dial pi lucrari nefolositoari ca aghiazma mari sau mica,in fonctie di masuri.
Nu stiu io ci masuri si pot lua cu ciesti anemiori ai proletariatului.Ghietii oameni rascoliesc sup zapada si dupa stejie di vaca lu tovarasa Maricica numa are ci pasti deci nici copchii lapti.

Solicit solutii si solutionari!

Problemile femei muncitoare

Dragă oameni a munci, ţi-u să vă tranzmit mai întăi că am primit o misivă de la o cititoare d-ea noastră care vroieşte să rămîie supt protecţiea anonimat-ului său. Se numeşte Viorica R. din Mioveni, str-da Glastrei nr-ul 15, iar de profesie este casnică. Iată ce ne scrie această cititoare a noastră:

"Aşi dorii să mă ajutaţ întrun fel sau alt fel pentru că-ci eu una nu mai suport nimica. Am în etate de 24 de ani în bucetul vieţi mele amărîte şi vreau să ştiţii că mînînc bătaie şi apă de trei ori pe zi şi uneori şi noaptea chiar. Bărbatumeu lucrează frilanser la fer vechi, adună cu căruceoru şi vinde la punctu de desfacere a colectări de metale şi deşeuri, apoi bea mai toţ bani şi nui bea numai cînd este meci. Cînd nu este meci bea aproape toţ bani adică este birt chiar la 10 metriii de casa noastră şi cînd intră în casă m-ă şi ea la bătuta cu strigături. Cînd este meci se duce cu ceilalţi potlogari şi fincă Daciea Mioveni iea bătaie cu nemiluita vine acasă şi cînd intră în casă m-ă şi ea la bătuta cu strigături.

Vă rog să mă crede-ţi pe cuvîntul meu că am picioarele şi fundu dorsal plin de movee şi numai cucuie pe tot corpu deşi sunt femeie tînără şi crecă aspectoasă. Mie şi ruşine să ies din casă să cunpăr o pîne şi un kil de zahar.

Eu ce rugăminte vă rog, adica să pune-ţii o vorbă bună la Ministeru de sport, acolo unde e  Dl. Mitică Dragomiroiu să facă ceva să nu mai îl lese pe stadion pe bărbatămiul că nu mai înghit atîta de bătaie. Alfel nu ştiu ce sunt în stare să fac, pot să mă şi arunc de pe calea ferată ca în romanu ala care am plîns cu Lala Pugaceova, nu altceva. Cu toate că unde stetem noi este linie secundară şi trece doară noaptea cîte un mărfar şi nu mă duc noaptea că mă tem. Sunteţ ultima me-a speranţă ca să ăl aduc pe calea ce-a bună pe bărbatumiou.

Cu respect şi mulţumire

Viorica Răsculacu din Mioveni"

În a doilea rînd am să vă comunec căci am păţit următoru bucluc. Am zis că să fac un sediul a oamenilor munci aicişea în capitala ţări, ma-m gîndit ce bine a-r fi să facem re-uniuni uneori care să discutăm şedinţe despre problemile de muncă, de socetate şi de familie. Şi de ce nu chiar şi un ceai dansant sînbăta seara sau dumineca. Într-acest scop ma-m deplasat pe cheltuiala propie pînă la un imobil care este în păragină de vreo zece ani de zile mam dus pe jos fincă e aproape, da acoloşa cînd colo, era întro gaşcarabetă un paznic zice: Ce faci păpuşe, eşti în vizită? Mam uitat în spate peste umăr în urma mea, nu era nimenea. Atuncea am început să mă ia frica că poate mă violează paznicu ăla. Care ia-m spus circumspetă zic: domle ve-ziţi de treaba mătale că cu mine nuţi merge cu una cu două. Cînd ma-m îndepărtat de gaşcarabetă lam ma-i auzit bodocănind ceva despre nişte blidoane că mi le unple el cu lapte şi că dacă nu cunva ştiu ca să cînt la ciumpoi. Atuncea mam bucurat, de oare ce cînd eram mică am fost la ansablu de muzică populară, chiar dacă la drînbă nu la ciumpoi, totuşi iaca cum arta te dăruie-şte la posteritate şi iel ma ţinut minte. Dacă nu spunea conplimentul acesta cred că pînă l-a urmă ăl şi denunţam la mili pe mîna mili poliţiei, că vinde lapte nelegal poate e stricat la lume.

Dupa-cea am imspectat clădirea ceea mam şi spăriet iară-şi cu ocazia asta cînd a ţîjnit un cîne bagabond a trecut în viteză de ma lovit cu coada mi sa rupt un fir la ceorap. Abea apoi cînd ma-m întors paznicu de la gaşcarabetă me-a spus zice: uite cei, cichita, şandramaoa asta va fi demolată acuşea, nu are rost să îţi mai baţ capu, mai bine ma-i imvita la o cafea după progamul de lucrul. Cea ce ia-m răspuns ca să dau de o parte orice dubiu: nu ies la cafele cu necunoscuţi cine ştie, cît mă duc eu la veceu să se uite în ceaşcă la mine să afle una alta. Şi iacaşa la-m pus la punct, era cam obraznic la ce-i vreo douzeci de ani a lui.

Oricum dragi mei, să ştiţii că nu mă da-u eu bătută aşa uşor cu una cu două, am să mă lupt ca o leuaică pentru cauza noastră muncitorească să avem şi noi un club.

Vă salută cu internaţieonala

Sirena muncitorească.

Corespondeţă de la prietena me-a Taniuşa

Bună seara de azi sînbătă find, deci sereleu, ma-m gîndit să vă arăt şi vouă dragi oameni a munci cea ce am primit o scrisoare, adica. Este de la prietena me-a din Rusia Taniuşa adica Tatiana Mihailovna Mihailova, care o cunosc cînd eram studentă în 1966 la Moscova. Mam pus ş-iam tradus scrisoarea cum am putut pentru ca să videţi ce preteni frumoase se înceaghă între muncitoare de pin toată lumea.

"Daragaia Sirenka maia,


Privet! Kto tî? Haraşo? Iea îţ skriu să ştii znaieş iea haraşo, mea-m făcut rost na gaz buteliea, iea crasivaia bucuriea siceas. Samovar klokoteşte, fac şi hleb la kuptor adika pînică, Sirenka maia. Am destupat vodka clondir, maiam jumati, Boje moi, amintesk acuma cum nea-m distrat cu tine balşaia distrkţîiea în 66 şi cu Petea i Borea, mai ţîi minti Sirenka, saldatam na tankii reghiment iz Harkov. Iea kred kam avut norok blea, dakî mai ave permisiea dva deni, Petea mă prinde kum ieam dat boala ceia, cum gavariţ voi akolea, blegoraghiea, nu? Norok moi co plekat din Moskva. puncte puncte....
Am novosti krasivaiea, druga maiea, starîi celavek Serghei Pavlovici Kurulenko ma cerut di jenşina lui, adika di mireasî. Niet, niet, iea znaiu ceai sî gavareşti, kî nui bun vasmaia nunta, nunta opta kum spui tî, da iea ne magu traiu bez celavek, tî znaieş, adika fără măciu  barbat lîngî minea. Seghei Pavlovici îi celavek starîi 92 letam, adica 92 di ani Sirenka, da sî ştii înk mai poati sî deie la monta la minea, hi hi hi. Bogatîi celavek, ari otomobili propitate, Volga modeli 51, ari bani la cec i maia daragaia, mai important ari strîns şi grob, adika năsălii, ari kiear tri copîrşăie, mio gavarit cî o găsît în 93 la kilipir, în Ural blea.
Iaka fotografiea Serghei Pavlovicia, îi din 1942, cînd lupta cu nemeţki faşcistam. 

Akuma gavari minea dispri tini, Sirenka, kak tî? Niet ibovnik, niet celavek ? Nu fi duraka, proasta adica, adin jîzni ari fimeia, ş-acee viaţî scurtî, ia di ti distreazî daragaia. Tî niet tabaciok, niet vodka, niet aia i niet alta, ăto păkat. Las dakî ăl comving iea pi Serghei Pavlovici, davai Seriojînka rublii na Taniuşa - i iea znaiu săl konving, noapte acestasta ăl stork di rubli i alti celea pi ghiuj, îţ cumpăr bilet za samaliot, Sirenka, numa sî nu mai ai rău di nălţîmi, blea, cum ai borît în 71 cînd neam amorezat cu Volodea sus na makara. ... puncte puncte...

 Siceas trebi sî ti las, iea ti pup Sirenka, ni videm skoro, adika răpidea cum spuniţ voi. 

Vaş druga

Taniuşa"

Iaca dragă oamenii ai munci, crecă cuvinte-le vorbeşte de la sine, adica ce înseamnă atîţea ani de pretenie, o vieaţă de om. Ţiu să preconizez deamănuntul că-ci unde apare puncte-puncte (....-....) este în loc de propoziţi din scrisoare care nu ar fi umbun egsemplul pentru muncitori tineri şi tinere, da ce săi faci eram tînără şi totuşi trebuie să îmvăţăm cei bun de la cei răi.

SOS

 Tin sa consiemnez ca ieri am primit un apiel disperat di la tovarasa noastra draga,taranca emancipata cu toate ca io nu ieste di acord cu emanciparile burghezi ali tovarasalor noastre,care ajung sa creada ca eli esti piste barbat si pot renunta la batic cand vor iele.
 Dar,ma rog !
 Acest apiel disperat suna asa: esoes sau SOS mai  clar,di m-am panicat tari si iera sa-mi pierd singele triaz de proletara care  sant.Acest sosiera legat de o problema a gugalului cari o restrictiona pi tovarasa sa poata posta sau raspundi cu simt di raspundere solicitarilor care este adresate ei.Ceea ci io am considerato o mari pierdire a intelpeciunii.
Draga tovarasa,azi,astazi,10-zece martisor am dizbatut aceasta probleme in sedinta de aflabetizare di la noi. Io fiind desemnata si cu integrarea in  campul,dealul sau sesul muncii a rromilor care si ei este rom-ani.De ce zic aceasta.Pentru ca unii au idei pro-concept-ute despre iei.Io i-am invatat sa picteze si fazani si lebedi(pentru cind ii apuca doru),ca ieste fratii mei proletari si-mi curge aceleasi sange in vinele national-social-iste.
 Aducand in  discutie problema controlului burghez a gugalului,tovarasa Antena Comisca si-a oferit ajutorul.
Si astfel ne-a oferit programul gugle rromales care este si  in germaneza si englezeste.
Uitati aici!

O variante ci nu poate fi controlata di nimeni! Cu acces direct la Miss Piranda,manele si Florin Salam.
Faceti clic si cititi politica de confidentialitate a a cestui program  garantat
Sa numai sunati ca sunteti restrictionata in actiunile dumneavoastra.
Cu stima : Gigi Mopuleasa.

Dvs.tră ne scriţi, noi vă răspundem pintre rînduri

În 1-ul rînd să urăm bumvenit înc-o-dată suratelor noastre din cînpul munci, adica tov. Mopuleasa şi tov. Ţăranca emanciupată. Ea nu vrea să se semneze cu numile real zice că vroieşte să fie un bocaport a întregii femei de la ţară de oriunde. Cea ce-nseamnă caracter nobi  muncitoresc şi internaţionala în suflet.

În continoare răspundem la maldăru de scriisori care ni la-ţi trimes pe adresa redacţieii.

Lucean Zet. din Brăila: dle. aici-şa nu suntem o redacţie de martimonieale, dacă vreţi s-ă vă împreteniţi cu o tînără mergeţi în parc şi duceţe-o la cofetărie. 2ron50 o prăjture, 3 ron un suc egal drumul spre fericire 5 lei cinzeci. Totuşi vă dăm semnalmentele dacă în caz că-ci vreo citituoare a noastră o interesaţi: 1.56m înăţlime, 88 kile, ochi verzi, musteaţă în-spicată, motocicletă Ij. Serios, cu minte, aspect fizic plăcut.

Mirabella Miaunilă, Tg.ovişte - Vam citit cu lacrime în ochi povestea de dragoste şi abadonare în gară la Tecuci, dimpăcate nu crecă putem da de urma acelui lucrător de la Garda Fumatului, care va sedus în tren şi va abadonat în gară la Tecuci. Dealfel, nici na-m auzit de Garda Fumatului la CeFeReu, crecă aţi fost victima a unui excroc sentimental care va răpit inocenţa. Încercaţ-i să fuma-ţi mai puţin, mai ales în tren.

Orvil Prăpăsteanu, Drumu Taberei, Bucureşti. Dle. dragă, dv-stră v-a trebuii să depuneţi o cerere la minister-ul munci pentru ca să vă includă meseria care vreţi so brevetaţi în catalog-ul de ocupaţiii şi meseri. Totuş îm-i pare rău, nu sunt cumnata vitregă a dl-ui Alecsandrul Mironov şi nu vă pot pune niceo vorbă bună despre meseria de paznic interdimensional care vorbiţi. 

Leonid Tiripleancă, Maliuc. Domnu Tiripleaşcă, dvstră. vă mulţumim căci sunte-ţi un citititor fidel a revistei d-noastre şi ptr.u faptul că vaţ-i făcut abonament la noi încă din '85. Aşi vrea să vă spun totuş că noi existăm abea de anu trecut şi deci cred c-aţ-i greşit redacţiea. Vă desamăgim şi în problema cunpărăturii de alcol sanitar, nu ştiu de ce anume nu se alimentează farmacile din Deltă dunări ăn mod corepsunzător cu acest product, am s-ă mă interesez şi dacă aflul vă interesez şi pe dvstră.

Vă mulţumin ptr.u atenţie,
Sirena muncitoare şi redacţia