Revin-ire

Sesises cu multi mihnire si amaraciuni in minte -ca noi prolietarii nu avem suflet decit pentru munca-ci tati ciei implicati in miscari sor lasat pi tanjala.Nimeni nu ie masuri pe motiv cari iesti ci nu vor si si expuni.Ziarul intra in faliment de solutionari.Incepuri si creasca cereri burgheji ci trebi aier conditionat,sucuri nesanatosi cu acid,beri ci ingraja etctetera.
Prasatul ogoarilor intra si iel in faliment ci pisti iarna ,dragii nostri tovarasi taiari prunii dupa ci colectaseri fructeli pientru samavoanca. si numai are unde sade la umbra sau curata di glod galosii cand ploua.IE o hibernari di vara ca si ma iexprimez intelectual cum iesti ieu.
Tovarasi redactor si lasi si iel pi tanjala prins in mismasuri capitaliste si di fraudari a statului prin niplatirea contributiilor banesti catri popor din pregatiri si traduceri deochiate di prin slava,latina vechi si bineintiles englezisme.
Noi ,muierili muncii o sa ne constituim intr-un sindicat a aprozarurilor,textilistilor,mulgatoarelor ,daca nu primim sustineri.Ci egalitate nu vrem dicat daca or nasti barbatii nostri si or alapta intre doua musacale.

La aceasta petitie au sub--scris:Neluta Chistoc,Zambilica Pureci,vecina me cu saispi copchii plus+++++++unile familii romanes nediscriminannnnnnte.

Ştimaţ domnilor şi doamnelor tovarăş

Io sînt Agripa Bumbuleţ, sînt de meserie meseriaşi în domeniu sănătăţi la Băi-le Purcica de la Iaş, chiar lîngă unde se află spitalu de Re-Cuperare. Uni ăi spune Băi-le Nicolina, în sensu că-ci adică se ruşînează de faptul că sanchi ar fi comparaţ cu purcei dacă dă pe acoloşa. Io vă spun franj ăn faţă că-ci e Băi-le Purcica şi basta, adică e cu nămol? e! e cu oameni la şoricu gol? e! deci este Purcica şi este cel mai aproape lucrul uman de o porcărie de purcei. Încă de p-e tinpul din bătrîni ăi zice Purcica, de pe tinpul lui Soblenschi şi romîni, nu o sa deie la întors capsomani ăştia de az.

Cea ce vreau s-ă m-ă ajutaţii este următoarele fapte, vă dezcriu ezact cum sa întînplat: s-a întămplat că aceştii golani şi derbedei din ziua de az a trasformat cea ce era de atîta amar de vreme era Băi-le Purcica acuma s-e cheamă Ştrandu muncipial. Eu am slujit acolşa vreme de 40 de ani bătuţ pe muche am fost pe rînd paznic de noapte, paznic de ziuă, om de la întreţinăre, tehnolog la bazine (numa o sapt.mînă cît tov. Violeta a fost plecată în concediu de martenitate, am auzit că sa du-s la Băile Herculeane ca să nască supt apă, lucru care nea-m indicnat cu tăţii, ce la noi la Purcica nu avem bazin şi apă destulă cît să înnneci o cireadă de elefanţ?!) apoi am amvansat şi acuma de după revoluţie încoa sînt şef de tură la operator curăţeniie. Cea ce am atribuţi este aşa: curat bec ziua, curat lună noaptea, adunat gunoaie măgări peturii guale la piubelă, dar de aseminea sînt şi responsabil obiecte perdute. Am un fel de rafturi pe un perete în biro la mine, acuma nu ca s-ă m-ă laud, da meritam dupa atîtea ani de zile de muncă un biro am acolo pe rafturii diverse obiecte care le pierde lumea, nu avem voe ca să l-e aruncăm la piubelă decît în termen de 90 de zile sau mai devreme numai la producte alimentare pelisabile. Belelelele anceput acu două săpt.mîni, Maricel omu de servici a găsit prin năsip un telefon mobil, o cutie de tictac care am mînca   şi două pungii de seminţe natlain. Leam trecut în registru de obecte găsite nerevindecate şi cum se făcuse opt ceasu am zis s-ă încui şi să plec acas, cînd colo a sunat telefonu ceala mobil. S-ă nam eu ce face, pun şi ridic. Alo, zice, puiule vino repide în staţiie la 5 în Podu Roş că trebueşte neapărat să ne videm!! Alo zic eu, da cinei acolo? Zice: lasă glumile că nu e cazu, să nu întîrziiii. 

   Doamna Sirena, stimaţii telespectatorii, vă mrăturicses că l-anceput nici nu mam gîndit să mă duc, da pe drum mia-m zis da cine ştie cine o fi la ananghie, i-a să mă duc totuş barem văd, dacă nu e o problmă ca lumia, măcar acasă. Ajung eu în staţi-a la tramvaiu 5 şi era acolo o damă domle, cum să v-ă spui, îţ-ii cădea ochiin gure nu alceva. Mă uit cu coada ochilui şi vaz cum mă şpiona cu coada ochiului, în rest nu mai erea nimnenea în staţie. Am aprins o ţigare supt pretextu ca să îmi ceară umfoc, da nu a muşcat momiala şi atuncea mam uitat dea dreptu la dînsa. Pfuai, domle eu sunt bărbat în puteri, am numa 60 de ani mai am pînă la pensie oho şi am avut la viaţa mea de tot felu. Da asta era aşa de calitate parcă era deprinsă din poveştile de fraţi Disney, deşi purta balonzaidăr eu am ochiu formatat şi mea-m dat sama. În fiine sa uitat şi dînsa la mine cum m-ă uitam eu l-a ea, zice: aa, tu eşti.... bine, să mergem. Eu de colo unde să mergem dudue, ea zice: na să-ţ-i pară rău a să vezii! Ma vîrît după dîns-a la parter stetea, la o garsonelă cum e blocurle ălea cum te duci în Ţăsătura. Nicii nu mai reţin minte ce etaj locuia, că-ci în tinp ce urcam ma pipăit şi eu nu sunt Stancă de peatră. Cînd am intrat în garsonelă, mam şi trezit cu o pătură în cap care mea arunca-to cineva, apoia ma prins unii şi mea legat mînile pe lîngă corp şi cu pătura pusă în cap parcă eram un cocon. Am încercat să î-mi dau sama prin metoda Şerlog Holmz, adica să mă concetrez pe celelante sinţuri dacă nu vedeam cu ochi. Şi am auzit aşa după cum urmează, cred că era vreo douăjde inşii acolo, ca să m-ă inducă în ieroare îşi spunea toţi între ei numa bă, uăi şi ardel. Mia dat amîndoii în mine cu picioare şi pumnii pînă ce apoia mia vărsat o căldare cu apă rece şi proaspătă în cap crede-a că am leşinat. La final ma prins de mîni şi picioare şi ma aruncat în tro căruţă de butelie şi ma dus nuştiu unde probabil ca să nu ma-i găsăsc drumu în apoi. Înainte să mă scoaţă din încuietoarea care eram legat cu cablu şi pătura, mi-a mai dat un giohnt în homoplaţ şi zice: asta ca să te îmveţii minte să mai astup-i găurile la garduri, bă fraiere, dumescrişi tă-ii!

Aşa am păţit oamenii buni una ca asta, om cu păru alb da nu am vroit să fac reclamaţiie la poliţie ca să nu afle nevastăme-a Viorica, sa-r supară şi aşa mai de parte. Vă rog pe dvs.tră doamna Sirena să trimeteţi totuşi la poliţie următoarele semnalmentele care lea-m opservat eu:

-indivizi bătăuşii sau ce-l mai puţin unu din dînşi are maşina la servis, deoare ce ma dus cu căruţ-ul de butelie

-dama era blondă cu ochelari-i de soare dintra ceia cu o lentică roşă una albastră

-crecă nu purta momental sutien

-crecă nu ocupă locuri de muncă pentru căci mea luat baniii din pormonel

-aş-ami trebuieşte dacă nam ascultat de ne-vastămea cînd mia zis: pune măi omu-le şi tu salaru pe card

-duduiea acea crecă este o finţă totuşii sensibilă pentru căci a zis cînd ma luat ăştia să mă care cu căruţu ca să ma-runce în tufărişi zice: luaţiii şi ochelari, ce să fac eu cu ei. Adică dînsa.

-abea apoi ma-m prins că vlăşcanii ăia îşi spunea numa uăi şi băi, iar Ardel îmi spunea mi-e. Mia mai zis şi Fraer, şi Ardel.

Vă rog frumos să m-ă ajutaţ care este în pericol însuşi onoarea mea de familiist şi de şef de tură la operatoriii curăţenie. Na-şi vrea să se afle nicii la locul meu de muncă, mă cunoaşte lumea şi ţiu la reputaţiea mea care am dobîndito cu sudoare că aşa e vara la Purcica.

Cu repsect şi stimă 

Agripa Bumbuleţ, şef de tură balnear

CVO VADESS OMU

Cu adanca si nedisimulanta mahnire,logic proletara,a trebuit si realizez(greu si cu pauze)ci burgejia isi croiesti mult pri repidi locsor pi tapsanul muncitoreiesc.
Tot ni interconflictuam local si zonal cu popa satului,nu ca noi criedim cu tarie in teoria lu unu Dar-vin,un tovaras ci nia iluminat demostrand logic ci maimutili este strabunicili si strabuniciii nostri..Da popa asta di aici ,otravesti mintili pionierilor nostri cu fiel di fiel di prostii.Prostii ci li preda contra cost si nu din considerente politici,pardon,ci credi iel.
Astfel,a scazut capacitatea di munca datorita postului,ca adicitalea si mananci tovarsili noastri si copchii lor ,doar fasoli,urzici care incanu iesti ca si afla sup zapada.Numai punim ca e interzisa crestierea natalitatii in aciasta perioada.Cica si steie si consumi si uleiul la candili facand risipa.Pi di alta parte tin si mentioniezci stiu di la tovarasii nostri cari verifica tat,ca colia in biserici si pietrec si alti lucruri nimorali.Infiripari di idili  intre dascali si babe fimei  di varsta a tria,cand ieli nu ari minti pre multa si li amagesti cu prescuri fara ou si pupa icoani,ciia ci prezinta risc di inbolnaviri ptru tovarasili noastri prin transmiteri pe cali bucala a gurii,di microbii,si incurajeazi lenia si vaitaul la cereri,solicitarea ajutorului di ficioari ceeia ci mi se pari obscen.
Tot ci ar trebui si strangim ca nisti furnici,mergi in propietatea  popii ci si vidi  prin crestierea burtii,masinii noi ocidentali,casi noua si voiosie clari prin ochiadili diochiate cari mili arunci si mie.
Numa zic ca cand vre,consuma tata apa di la fantana din dial pi lucrari nefolositoari ca aghiazma mari sau mica,in fonctie di masuri.
Nu stiu io ci masuri si pot lua cu ciesti anemiori ai proletariatului.Ghietii oameni rascoliesc sup zapada si dupa stejie di vaca lu tovarasa Maricica numa are ci pasti deci nici copchii lapti.

Solicit solutii si solutionari!

Problemile femei muncitoare

Dragă oameni a munci, ţi-u să vă tranzmit mai întăi că am primit o misivă de la o cititoare d-ea noastră care vroieşte să rămîie supt protecţiea anonimat-ului său. Se numeşte Viorica R. din Mioveni, str-da Glastrei nr-ul 15, iar de profesie este casnică. Iată ce ne scrie această cititoare a noastră:

"Aşi dorii să mă ajutaţ întrun fel sau alt fel pentru că-ci eu una nu mai suport nimica. Am în etate de 24 de ani în bucetul vieţi mele amărîte şi vreau să ştiţii că mînînc bătaie şi apă de trei ori pe zi şi uneori şi noaptea chiar. Bărbatumeu lucrează frilanser la fer vechi, adună cu căruceoru şi vinde la punctu de desfacere a colectări de metale şi deşeuri, apoi bea mai toţ bani şi nui bea numai cînd este meci. Cînd nu este meci bea aproape toţ bani adică este birt chiar la 10 metriii de casa noastră şi cînd intră în casă m-ă şi ea la bătuta cu strigături. Cînd este meci se duce cu ceilalţi potlogari şi fincă Daciea Mioveni iea bătaie cu nemiluita vine acasă şi cînd intră în casă m-ă şi ea la bătuta cu strigături.

Vă rog să mă crede-ţi pe cuvîntul meu că am picioarele şi fundu dorsal plin de movee şi numai cucuie pe tot corpu deşi sunt femeie tînără şi crecă aspectoasă. Mie şi ruşine să ies din casă să cunpăr o pîne şi un kil de zahar.

Eu ce rugăminte vă rog, adica să pune-ţii o vorbă bună la Ministeru de sport, acolo unde e  Dl. Mitică Dragomiroiu să facă ceva să nu mai îl lese pe stadion pe bărbatămiul că nu mai înghit atîta de bătaie. Alfel nu ştiu ce sunt în stare să fac, pot să mă şi arunc de pe calea ferată ca în romanu ala care am plîns cu Lala Pugaceova, nu altceva. Cu toate că unde stetem noi este linie secundară şi trece doară noaptea cîte un mărfar şi nu mă duc noaptea că mă tem. Sunteţ ultima me-a speranţă ca să ăl aduc pe calea ce-a bună pe bărbatumiou.

Cu respect şi mulţumire

Viorica Răsculacu din Mioveni"

În a doilea rînd am să vă comunec căci am păţit următoru bucluc. Am zis că să fac un sediul a oamenilor munci aicişea în capitala ţări, ma-m gîndit ce bine a-r fi să facem re-uniuni uneori care să discutăm şedinţe despre problemile de muncă, de socetate şi de familie. Şi de ce nu chiar şi un ceai dansant sînbăta seara sau dumineca. Într-acest scop ma-m deplasat pe cheltuiala propie pînă la un imobil care este în păragină de vreo zece ani de zile mam dus pe jos fincă e aproape, da acoloşa cînd colo, era întro gaşcarabetă un paznic zice: Ce faci păpuşe, eşti în vizită? Mam uitat în spate peste umăr în urma mea, nu era nimenea. Atuncea am început să mă ia frica că poate mă violează paznicu ăla. Care ia-m spus circumspetă zic: domle ve-ziţi de treaba mătale că cu mine nuţi merge cu una cu două. Cînd ma-m îndepărtat de gaşcarabetă lam ma-i auzit bodocănind ceva despre nişte blidoane că mi le unple el cu lapte şi că dacă nu cunva ştiu ca să cînt la ciumpoi. Atuncea mam bucurat, de oare ce cînd eram mică am fost la ansablu de muzică populară, chiar dacă la drînbă nu la ciumpoi, totuşi iaca cum arta te dăruie-şte la posteritate şi iel ma ţinut minte. Dacă nu spunea conplimentul acesta cred că pînă l-a urmă ăl şi denunţam la mili pe mîna mili poliţiei, că vinde lapte nelegal poate e stricat la lume.

Dupa-cea am imspectat clădirea ceea mam şi spăriet iară-şi cu ocazia asta cînd a ţîjnit un cîne bagabond a trecut în viteză de ma lovit cu coada mi sa rupt un fir la ceorap. Abea apoi cînd ma-m întors paznicu de la gaşcarabetă me-a spus zice: uite cei, cichita, şandramaoa asta va fi demolată acuşea, nu are rost să îţi mai baţ capu, mai bine ma-i imvita la o cafea după progamul de lucrul. Cea ce ia-m răspuns ca să dau de o parte orice dubiu: nu ies la cafele cu necunoscuţi cine ştie, cît mă duc eu la veceu să se uite în ceaşcă la mine să afle una alta. Şi iacaşa la-m pus la punct, era cam obraznic la ce-i vreo douzeci de ani a lui.

Oricum dragi mei, să ştiţii că nu mă da-u eu bătută aşa uşor cu una cu două, am să mă lupt ca o leuaică pentru cauza noastră muncitorească să avem şi noi un club.

Vă salută cu internaţieonala

Sirena muncitorească.

Corespondeţă de la prietena me-a Taniuşa

Bună seara de azi sînbătă find, deci sereleu, ma-m gîndit să vă arăt şi vouă dragi oameni a munci cea ce am primit o scrisoare, adica. Este de la prietena me-a din Rusia Taniuşa adica Tatiana Mihailovna Mihailova, care o cunosc cînd eram studentă în 1966 la Moscova. Mam pus ş-iam tradus scrisoarea cum am putut pentru ca să videţi ce preteni frumoase se înceaghă între muncitoare de pin toată lumea.

"Daragaia Sirenka maia,


Privet! Kto tî? Haraşo? Iea îţ skriu să ştii znaieş iea haraşo, mea-m făcut rost na gaz buteliea, iea crasivaia bucuriea siceas. Samovar klokoteşte, fac şi hleb la kuptor adika pînică, Sirenka maia. Am destupat vodka clondir, maiam jumati, Boje moi, amintesk acuma cum nea-m distrat cu tine balşaia distrkţîiea în 66 şi cu Petea i Borea, mai ţîi minti Sirenka, saldatam na tankii reghiment iz Harkov. Iea kred kam avut norok blea, dakî mai ave permisiea dva deni, Petea mă prinde kum ieam dat boala ceia, cum gavariţ voi akolea, blegoraghiea, nu? Norok moi co plekat din Moskva. puncte puncte....
Am novosti krasivaiea, druga maiea, starîi celavek Serghei Pavlovici Kurulenko ma cerut di jenşina lui, adika di mireasî. Niet, niet, iea znaiu ceai sî gavareşti, kî nui bun vasmaia nunta, nunta opta kum spui tî, da iea ne magu traiu bez celavek, tî znaieş, adika fără măciu  barbat lîngî minea. Seghei Pavlovici îi celavek starîi 92 letam, adica 92 di ani Sirenka, da sî ştii înk mai poati sî deie la monta la minea, hi hi hi. Bogatîi celavek, ari otomobili propitate, Volga modeli 51, ari bani la cec i maia daragaia, mai important ari strîns şi grob, adika năsălii, ari kiear tri copîrşăie, mio gavarit cî o găsît în 93 la kilipir, în Ural blea.
Iaka fotografiea Serghei Pavlovicia, îi din 1942, cînd lupta cu nemeţki faşcistam. 

Akuma gavari minea dispri tini, Sirenka, kak tî? Niet ibovnik, niet celavek ? Nu fi duraka, proasta adica, adin jîzni ari fimeia, ş-acee viaţî scurtî, ia di ti distreazî daragaia. Tî niet tabaciok, niet vodka, niet aia i niet alta, ăto păkat. Las dakî ăl comving iea pi Serghei Pavlovici, davai Seriojînka rublii na Taniuşa - i iea znaiu săl konving, noapte acestasta ăl stork di rubli i alti celea pi ghiuj, îţ cumpăr bilet za samaliot, Sirenka, numa sî nu mai ai rău di nălţîmi, blea, cum ai borît în 71 cînd neam amorezat cu Volodea sus na makara. ... puncte puncte...

 Siceas trebi sî ti las, iea ti pup Sirenka, ni videm skoro, adika răpidea cum spuniţ voi. 

Vaş druga

Taniuşa"

Iaca dragă oamenii ai munci, crecă cuvinte-le vorbeşte de la sine, adica ce înseamnă atîţea ani de pretenie, o vieaţă de om. Ţiu să preconizez deamănuntul că-ci unde apare puncte-puncte (....-....) este în loc de propoziţi din scrisoare care nu ar fi umbun egsemplul pentru muncitori tineri şi tinere, da ce săi faci eram tînără şi totuşi trebuie să îmvăţăm cei bun de la cei răi.

SOS

 Tin sa consiemnez ca ieri am primit un apiel disperat di la tovarasa noastra draga,taranca emancipata cu toate ca io nu ieste di acord cu emanciparile burghezi ali tovarasalor noastre,care ajung sa creada ca eli esti piste barbat si pot renunta la batic cand vor iele.
 Dar,ma rog !
 Acest apiel disperat suna asa: esoes sau SOS mai  clar,di m-am panicat tari si iera sa-mi pierd singele triaz de proletara care  sant.Acest sosiera legat de o problema a gugalului cari o restrictiona pi tovarasa sa poata posta sau raspundi cu simt di raspundere solicitarilor care este adresate ei.Ceea ci io am considerato o mari pierdire a intelpeciunii.
Draga tovarasa,azi,astazi,10-zece martisor am dizbatut aceasta probleme in sedinta de aflabetizare di la noi. Io fiind desemnata si cu integrarea in  campul,dealul sau sesul muncii a rromilor care si ei este rom-ani.De ce zic aceasta.Pentru ca unii au idei pro-concept-ute despre iei.Io i-am invatat sa picteze si fazani si lebedi(pentru cind ii apuca doru),ca ieste fratii mei proletari si-mi curge aceleasi sange in vinele national-social-iste.
 Aducand in  discutie problema controlului burghez a gugalului,tovarasa Antena Comisca si-a oferit ajutorul.
Si astfel ne-a oferit programul gugle rromales care este si  in germaneza si englezeste.
Uitati aici!

O variante ci nu poate fi controlata di nimeni! Cu acces direct la Miss Piranda,manele si Florin Salam.
Faceti clic si cititi politica de confidentialitate a a cestui program  garantat
Sa numai sunati ca sunteti restrictionata in actiunile dumneavoastra.
Cu stima : Gigi Mopuleasa.

Dvs.tră ne scriţi, noi vă răspundem pintre rînduri

În 1-ul rînd să urăm bumvenit înc-o-dată suratelor noastre din cînpul munci, adica tov. Mopuleasa şi tov. Ţăranca emanciupată. Ea nu vrea să se semneze cu numile real zice că vroieşte să fie un bocaport a întregii femei de la ţară de oriunde. Cea ce-nseamnă caracter nobi  muncitoresc şi internaţionala în suflet.

În continoare răspundem la maldăru de scriisori care ni la-ţi trimes pe adresa redacţieii.

Lucean Zet. din Brăila: dle. aici-şa nu suntem o redacţie de martimonieale, dacă vreţi s-ă vă împreteniţi cu o tînără mergeţi în parc şi duceţe-o la cofetărie. 2ron50 o prăjture, 3 ron un suc egal drumul spre fericire 5 lei cinzeci. Totuşi vă dăm semnalmentele dacă în caz că-ci vreo citituoare a noastră o interesaţi: 1.56m înăţlime, 88 kile, ochi verzi, musteaţă în-spicată, motocicletă Ij. Serios, cu minte, aspect fizic plăcut.

Mirabella Miaunilă, Tg.ovişte - Vam citit cu lacrime în ochi povestea de dragoste şi abadonare în gară la Tecuci, dimpăcate nu crecă putem da de urma acelui lucrător de la Garda Fumatului, care va sedus în tren şi va abadonat în gară la Tecuci. Dealfel, nici na-m auzit de Garda Fumatului la CeFeReu, crecă aţi fost victima a unui excroc sentimental care va răpit inocenţa. Încercaţ-i să fuma-ţi mai puţin, mai ales în tren.

Orvil Prăpăsteanu, Drumu Taberei, Bucureşti. Dle. dragă, dv-stră v-a trebuii să depuneţi o cerere la minister-ul munci pentru ca să vă includă meseria care vreţi so brevetaţi în catalog-ul de ocupaţiii şi meseri. Totuş îm-i pare rău, nu sunt cumnata vitregă a dl-ui Alecsandrul Mironov şi nu vă pot pune niceo vorbă bună despre meseria de paznic interdimensional care vorbiţi. 

Leonid Tiripleancă, Maliuc. Domnu Tiripleaşcă, dvstră. vă mulţumim căci sunte-ţi un citititor fidel a revistei d-noastre şi ptr.u faptul că vaţ-i făcut abonament la noi încă din '85. Aşi vrea să vă spun totuş că noi existăm abea de anu trecut şi deci cred c-aţ-i greşit redacţiea. Vă desamăgim şi în problema cunpărăturii de alcol sanitar, nu ştiu de ce anume nu se alimentează farmacile din Deltă dunări ăn mod corepsunzător cu acest product, am s-ă mă interesez şi dacă aflul vă interesez şi pe dvstră.

Vă mulţumin ptr.u atenţie,
Sirena muncitoare şi redacţia

Protestez di zor

Ios ţaranca de la sat, sî am o plînjeri di zîs..cî di facut îi mai greu. Ma declar sus şî tari gura satulu, un fel di jurnalistî cî aşă ma sîmt io mai emancipatî..dintri tăţ.

Acu am vinit şî io sî aştern o petiţii spri a fi cititâ de tăţ trecatorii, pin satili noaştri romîneşti şî nu numa..Cereria me esti una şî bunî şîi semnatî de vecinii cu maşîni greli...diocamdată. Vrem savem strade ca la oraş.

NIAM SĂTURAT DI MERSU PI ULIŢÎ! Vrem străz larji şî pavati pentru maşînili noastri.Aici samniazî : vasîlicî a lu mardoi, Mirabel fata primariulu, costin a goangăi, mari a lupulu şî încî vro trii care avem maşîni nu glumî..şî vrem sî intram în drepturili noastri cetăţîneşti.

Ca nişti adivaraţ ioropieni avem şî noi beamveauri, mercedeiesuri, piojoturi combi şî farî, da nu pre încăp pi ulicioarili noastri strîmti şî plini di noroi cleios cîn ploua aşă,cîti o zî doua.., caşa plouî la noi dii  sî chiamî ploaie mocaniascî.

Şî ar mai fi ceava. O disparut dităt respectu...Cum? Iaca va zîc amu.

Apîi cînd treci mearcedeesu nieu, cu 60 kelometrel  la orî, cî io aşa merg...nuni bat joc di iel ca mo costat moştinirea di la tata,...tocma atunşi  iapa ceiea schioapî, alu Vali ( aşal chiamî) pi betîvu, nu vra sî şî dee din calia me şî io chierd timpu aşteaptînd mirţoagaraia care aghe sî nişcî..Sî nu mai zîc di baba Ioana lu' Cotarlău, care di grasă cii, împlă uliţa tătî şî io stau cîti o oară doauă şî sparg săminţî în mearcedees, so astept pi ie sî treacî. Apu astai drept? Şî  mai am di zîs  ceava di Coriolan cheliosu a lu Băşcălie care tăt timpu îmblă bat şî cadi taman în nijlocu uliţîi, undi îl apucî somnu cîti o juma di zî..Naţ auzît aşa sforăieli...vă zîc io.

Aşa cî, gata, mam săturat, vreu sî disparî martoajili, betîvii şî babili din sati! Sî să să facî străzli asfaltoiti ca la oraş, da fărî gropili celia..ca sî putem trăi şî noi ţaranii di la sati can ioropa.

Nui pacat di maşînili noastri adusî la mana doua di la nemţ? Ca neam vîndut pămînturili moştiniti ( ca tot nave cini li lucra) şî neam luat maşîni..

Acu io am scris, da parcî maudi cineava?

Io.. Ţaranca emancipata

8 Mmartie

Cu pro-fund respect i-mi fac si io debutul in aciest ziar muncitoresc cu atiat mai mult cucat se apropie ziua mamii proletare,sar-bat-ori-ta pentru rezultate ei reproducatoare,fie pe cale naturala  fie prin insamantare artificiala,adica manuala,cu mana omului din ieprubeta in corpul fimiesc direct.
Si pentru ca tovarasul nostru responsabil  cu alfa,bata,izarea in zona rurala ni-a daruit scrierea de mana,tipar si tastatura,vroiesc si ieu sa testez noili meli cunostinte.Asa ci am citit intr-o carti cu copertili groase  ca cand riem sa cotribuim la pastrarea valorilor noastri,noi,fimeile,trebuie si facim multi copchii,di preferat albi si romani,nu din astia ciocolatii si cu popoare ci nu ni impartasesc interesul pentru munca si constructie ,a unii tari mari si supra-populati.Ziua di 8 martie s-a nascut ca o recompensa profunda pentru mamili eroini.
Si io chiar am privit cu admiratie la o tovarasa curajoasa cu 16-saispe copchii.Conducerea astiea burgheza nu a incurajato prin marirea alocatiilor si premii substantialede crestere si educare a copchiilor,aducare corespunzatoare.
Di asta zic ca ia merita sa-i mantionam numele di Maricica Iepurila si sa o felicitam noi pentru pastrarea ideilor pur proletare.Propun si un concediu de vro 6-sasi luni de zili pentru sotul tovarasii care nu a carit nimic ,nici legat de munca la fabrica privatizata,nici di munca di acasa cu cresterea natalitatii.
Noi muierili proletare,sus-tin-em si GREENPEACEul cu Rosia Montana ca nu santem de acord ca sa vina clanuri burghezesti-fasciste sa nio otraveasca cu cianuri...si sa otraveasca si trupurili si mintile sanatoasi a minerilor si minerencilor lor,ce din tati in fii si fiice este.Ca care cand terminau tura contribuiau si iei la natalitate.
Drept urmare zic sa nu uitam ca munca,numa munca,inobil-eaza omul si sa pune, umarul la reintaurarea bunastarii in tara iasta ce-si pierdi valorili sale.
Iar petr.tovarasul redactor,multumiri de gazduire si incredere..chiar de o sa regretati ca io are minte di fimeie si un dar pt mata.Cu stima..PROLETARA DUMNEAVOASTRA.

Bunăziua, oameni bunii!

Mă numesc Aleodor Sămăchiş şi sunt ofiţăr în rezervă. Aşi vroii să mă plîng aicişa la dvs-tră că am văzut că ştiţ săi ascultaţii pe oameni. Despre faptu că mai întăi mia-u tăieat hoţiii ăştea pensia mea cazonă, care vasăzică eu am riscat ptru patria noastră şi ei poftim cem-i face. Poftim! Ce-m-i face! Numa eu ştiu de cîte ori m-a sculat noaptea de la unitate, am servit ţara ăştia.

În al 2lea rând aş vrea să reclam faptu că eu sînt un om de bine, care nu me-a trebuit nici un capăt de aţă în vieaţă.

În al trei-lea rînd am să vă spui cele ce am ajuns de rîsul comunii, deşii am avut cele mai nobile idei şi năzuinţi care am vroit să le trans-pun în fapt, adica zis şi făcut. Încă de cînd ma-m mutat aicişa în Comuna Pleftureşti eu am opservat, care am fost ofiţăr activ la imfanterie şi am servit nişte ani de zile zile întregi şi nopţi la cercetare-recunoaştere. Oameni din Comună este foarte nepunctuali şi desordonaţi, nu ajungea la tinp la praşilă la Ce.A.Pe. sau la ferma viticolă care era înainte de opzecişnouă. În acest sens am luat măsurătoriile de cuvinţă, am pus pe cheltuială propie un orolog în centru Comunii, am făcut comandă la Craiova pe baniii mei care mia luat acuma din ei hoţi ăştia me-a tăiat pensiea. Vreau să specific căci am realizat un ceas mare, rotund analogic, cu diametrul în valoare de 168,30 cm, cu dublu faţă, adică se vedea şi din spate şi din faţă aceaşi oră egsactă. Sau mai egzact şi de dinspre sud-sud-est şi dinspre nord nord est, ca să nu creadă locotenenţaşii ăştia de acuma că nu ştiu să mă esprim corect militar, care am slujit atîta de amar de ani la imfanterie. În al patrulea rînd am să vă spun că tot pe cheltuială propie am instituit PATRULA COMUNALĂ, care era formată din eu, Sămăchiş Aleodor ofiţăr în rezervă, Gheorghiţă Andurantu de profesie lipsă, Panaite Gagaloi pensionar fost strungar la Imeghebeu Bucureşti şi Diocleţian Berbuncă, elev în gimnaziul, dar major să nu creadă care va că am abuzat de minori. În fiecare lună de zile le plăteam o sumă pentru ca să asigurăm cu PATRULA COMUNALĂ ordinea şi disciplina comunei care trăim toţii în trînsa, căci şeful de post P. W. este un alcolist şi un capsoman care nu îi dau numele aici să nu zică lumea că sunt un pîrîcios şi un turnăcios.

 Am înteprins următoare-le acţiuni soldate cu succces total sau parţieal:

1. În seara zilei de 23 mai, am procedat o bataie măr la cîţiva hoţomani care ie-am prins furînd produse fructifere din pomiii fructiferi din posesia dnei Dorella Puşcalău, în etate de 102 ani, ştind că îi este înterupt alimentarea de curent electric veghiam cu pre cădere în acea zonă. În urma acestei acţiuni am fost traşi la răspundere de şefu de post Wagner Paraschib, în urma la reclamaţia depusă de Dorella Puşcalău şi nepotu său care culegea roada fructiferă în vederea comercealizări dis de dimineaţă la Craiova la peaţă, ne reuşind a culege toţii pomi din ogradă pînă la căderea întunerecului total. Patrula Comunală a obţinut o amendă de 417 lei şi cinzeci de bani. Care am trebuit să o plătesc tot eu singurel, pentru că ceilanţi membriii nu avea cu ce.

2. În noaptea zilei de 13 august anu curent trecut, în timp ce patrulam cu băeţi mei am auzit icnete şi buhnituri dintrun lan de cereale aparţinînd dlui Severus M. Ţuţurug, momental nefind în localitate atuncea. Prin semne, comform tacticii de la imfanterie după linile inamicului, ia-m îndemnat pe oameni mei să luoăm prin îmvăluire zona care se auzea sgomote şi gemete, putînd fiii cineva rănit sau mort. În momentu care am aprins lanterna din dotarea mea, am suprins în boscheturi pe Suelena S., vînzătoarea la depozitu de materieale şi cu Vasilică Cărcălău, paznic de noapte la iaseu în satu Vămuieşti aparţinînd Comunii noastre. Am vroit întăia dată să î-i duc la secţia de mili  poliţie, însă Vasilică Cărcălău ma întrebat Auzi mă Tutancamop da tu mandat de arestare ai? Eu am spus că nu este nevoie pentru ultraj la moravurile publice, dar atuncea dşoara Suelena S. ma aprostofat în felu următior, că am vroit săi şi trag o rîncă în cap: zice Bă bunelule, matale nu ai auzit de amor liber cosimţit? Cei drept nu am auzit de una ca asta, ba chiear mam şi încontrat cu colegul de Patrulă dl-ul Panaite Gagaloi care mie-a zis zice Are dreptate, e dreptul la libertatea de mişcare în aier liber. Aşa că lea-m dat drumul, am reuşit baremi să m-i vărs zăduful cînd a comentat elevul Berbuncă din Patrulă, zice Măcar ia-m văzut ţîţele lu Suelena, de cînd aşteptam. Iar eu ie-am tras un şut în fund de mia-m pierdut echilibru şi am căzut jos nesimţitu dracului.

3. Pe data de 16 decenbrie am reuşit să suprind în preună cu colegii Gagaloi şi Andurantu căci elevul Berbuncă era plecat la o nuntă a verişorului său din Craiova în Craiova. Am suprins cum spuneam o spargere prin iefracţie la Magazin Universal adică cum ar veni magazinu sătesc. Am văzut lunină tip bec electric cu lumină caldă, cca 40Waţi cu aprocximaţie. Find orele 2 antimeridian am luat măsuri de viguare şi am atacat prin îmvăluire. Profitînd de ceaţa deansă care se afla peste tot am dat buznă în magazin şi am ţipat ca din gură de tun Lasă jos ce ai în mînă, eşti încolţit din toate cele trei direcţii pui de năpîrcă! Sa dovedit căci era decît vînzătuarea, dna Luminela Lubeniţă care urtelior a consemnat oral faptu că se găsea acolo la acele ore avansate ale dimineţii din cauza la imventar care nu terminase. Urmînd să primească stoc nou de moş crăciun, globuri, peteală, artifici şi alte porcări. Am fost nevoiţ să plătim ivărul care la-m rupt pînă a cedat cînd am luat-o prin îmvăluire pe daomna Lubeniţă. Sa făcut procest verbal şi am înprumutat bani de la agentu de post Paraschib Wagner, care mă mir că me-a dat, alcolist cum e. Am impresiea că la crâşciumă la noi se vinde pe caet, lucru atît ilegal cît şi neconstituţeonal, deoarece se produce evaziune fiscală, voi verifica acest lucrul cîtuşi de curînd.

4.În noaptea de 31 decembrie orele Zero barat, deoarece era la cunpăna dintre zile şi ani, am efectuoat un raid la domiciliu la domiciliu numitei Iosefina Cucuşor, în etate de 18 ani pe muche, unde am avut informaţi cum că supt pretesxtul unei petrecerii în pijamăi, cum ar veni un ReVelion în pijamăi, se consumă de către minori spirtoase tutun cu gudron şi orgi amorale. Find păţit de cele precedente care va-m povestit, am deciz să mă informez întăi înainte de a da buzna, aşa căci am tras cu ochiu-l pe geam în-auntrul. Cînd colo nu mia venit să-m-i crez ochilor, vericule, fetele era clae peste grămadă şi în ţinută sumar , să m-ă scuzaţi chiloţi şi sutien de la costum de baie. Am făcut semn la flacăi mei, Gagaloi şi Andurantu, căci pe Berbuncă ştindu-l un pic afimeiat am zis să î-l lăsăm în ariegardă. Am dat năvală dl. Andurantu a înpis uşea cu picioru său nr. 46 la picior şi am intrat. Adoleşcentele a început să răgnească Ajutor Săriţi ne violează! Eu prima oară mam repezit supt pat, în şifonier şi în veceu, da na-m găsit pe nimenea, apoi Iosefina Cucuşor mi-ea explicat că la noi se re-ferea. Cînd am chestionato De ce steteaţi despuiate călare una peste cealalantă? Atuncea mie-a zis că se jucau Tuister, ce mama năibi o mai fi şi aiea, pardon. A zis căci e în chiloţ ptru. că a vîrît prea multă masă lemnuasă în soba de terracot şi de aia. Am considerat cazul închis şi am plecat acasă, fincă se crăpa de ziuă, ma rugat băeţi să facă baremi o periniţă cu soţiiile sale, în afară de Berbuncă, care repetent cum e nici nu sa însurat. Armata ar scoate om din el, cea ce încerc şi eu din răsputeri, dar nu pot ca aldătată căci am probleme cu controlu la colon.

În încheiere aş dori să mă plîng despre tăierea pensilor la cadrele MeAPEneu, dintre care mă enumăr şi eu cu mîndrie. Dacă nu ne tăiea ăştiea pensile, mie-aşi fi permis ca să susţiu ba chiar două patrule cetăţeneşti, care acuma în comună e mult mai linişte şi desciplină. Nimeni nu mai face baluri sau ceai-uri dansante la Căminu Cultural, nici imventar la miezu nopţiii, în tufărişi cuibul e gol. Nu înţăleg totuşii de ce lumea pe stradă se uită chieorîşi la mine, după ce bine mult lea-m făcut pe bani mei din pensia mea oloagă.

Al dvs-tră, 

Colonel rezervist 

Aleodor Sămăchiş

Dragă camarazi

Îmi permit ca să vă denumesc camarazi pe frontul munci, care suntem cu toţi. Eu sunt cetăţeanul Clovis Bulumac, aş doriii să vă relatez aicişea despre problemile care le întânpin în activitatea care depun.

Eu de profesie sunt pensionar şi toto-dată mic întrepinzător, care deţin un atelier de remaieat umbrele la oameni care se defectează. De aseminea, în timpu meu liber de pensionar fac tot felu de imvenţi şi inovaţi, cum ar veni că sînt fîşneţ.

Am să vă enumerez câteva dintr-e imvenţile mele, ca să nu spuneţii că umblul cu ciuara vopsită.

Unu: am imventat unbrela ptr.u taifune şi uraganuri, unbrela asta se cheamă TaUr 92, fincă în 92 am descoperito, iar TaUr vine de la Taifune-Uraganuri. Este vorba despre unbrelă cu spiţe de motocicletă, iar acoperămîntul la-m făcut din prelată de cort de făcut nunţi şi cumetrie.

Doi: am imventat antena satelor, ma-m inspirat din faptul cu antena comună pe blocuri, ce mia-m zis eu: măi Clovis, da ce e oare blocul de cât un sat pe vertical? Şi atuncea mi-ea venit şi idea cu antena satelor, adica se pune o ţavă mare de metal întrun loc din sat, dacă se pote cel mai ridicat loc, de pildă bună oară pe un gurgui de pământ s-au ridicătură, chiar şi pe turla la primărie. Dacă se exsită primărie cu turlă.

Trei: baticu de unică folosinţă, cum ar veni când am fots la biserică am opservat că multe fimei vine despletite cu capu gol ecetera ecetera, am vorbit cu părintile şi el a spus c-ă dacă le ea la rost ele spune am uitat, aşa căci am venit cu idea de a pune un sul la intrare ca cum ar fi hârtie igenică, doar că sulu este mai lat şi conţine batice de hîrtie cu inprimeuri frumuase, păsări, flori, fluturi.

Patrul: alarma de dihori. Am colaborat aicişa cu un dl. de la Tg.ovişte care ţiu corespondeţă de ani buni, de zile, el find pasionat şi amator de electronică şi electrotehnică. Este vorba despre un dispozitiv care detectează mirosuri de, să m-ă scuzaţ-i, beşină, iar atuncea când flatometrul trece de o valoare dată se produce un arc electric care declanşază nişte pocnitori ordinare cum găseşti de cumpărat la piaţă. Dihorul se sperie şi îşi ia tălpăşiţa. Iniţieal am pus acolo în loc de pocnitori electro şocuri, însă am consatat stupefianţi că aceste electro şocuri afectează şi păsăriile, am găsit două din opt muarte, la primul esxperiment, apoi 3 din cinci la al 2-ilea. Aşa căci am lăsat doar versiunea cu pocnitori. N-i s-a sugerat să folosim gaz ilariat, însă mam interesat şi este scunp.

Aşi ma-i avea câteva de imvenţi, însă nu le pot devulga aicea pe toate că la unele nu lea-m scris copiraight încă.

Cea ce vreau să vă spun, cetăţeni, este că am fost sistematic sabotat şi pus beţe în roţi, am vrut să particip la diverse saloane de imventică, la tg. de oale şi artizanale de lut de la iaşi, la sărbătoarea beri, nicăirea nu m-a-u primit şi m-au alungat în hohote. Am trimes scrisori la ziare, la revista Ştinţă şi tehnică, la edictura Flacăra, şi să mă erte doamna sirena, am trimis chiar şi la ziaru Capital. Nu am căpătat răspuns şi nici măcar pupaman-c...puncte...puncte nu mia spus. Am trimis în dispersare de cauză pînă şi la revista Fimeia, dar deşi nici ele nu me-a răspuns, le acord pardon, căci ele nu se pricepe la tehnologie.

Vă rog să luăm altitudine în faţa la aceste batjocuri şi nesimţire grasă, dacă nu le ruşine de părul meu alb şi chelie, cel puţin baremi de ascuţimea intelectului meu să o respecte.

Dragă cititori, oameni a munci de pre-tutindenea

Vă mulţămesc pentru grija care mea-ţi purtat în acest răs-timp care am lipsit dupe firmamentul blogului nostrul. Sunt bine sănătoasă, însă cu preţu la multe peripeţii care leam păţit în această vreme. Vom revenii la normal de acuma încoloşa, voi răspunde la corespondenţa voastră şi aşa mai de parte.

La cei care au fost preocupaţi de îngrijorare despre soarta mea, iată, vă spilcuiesc din jurnalul meu de bord, care l-am ţinut în aceste luni de zile, zii şi noapte uneori.

12 august 2011 seara, 9 jumate seara

Azi am avut o zi plină de evenimente, care ma-m sculat în zori cu noaptea-n cap emotivă pentru că aveam auto-car în două ore, ma-m gândit să fac un scurtcircuit turistic de lucru în Europa, pentru a m-ă informa cu lucs cu amănuntul, dar şu cu ridicata, despre condiţile care trăiesc muncitoriii din ţările europene.

Am avut ghinion, la autogară me-am uitat unul din cele două gemantane acasă, cel cu lenjerie intimă, chiloţi, şosete, furou, suten. Abea când eram pe la Ruse în Bulgariea ma-m dumerit despre acest fapt, dar ma liniştit o doamnă de alăturea, a spus că la bulgari se găseşte chiloţi şi sutene chinezăşti ieftine, chiar dacă este de import. Doamna era bulgăroaică dar se întorcea acasă la ea că veni-se cu afaceri la Dragonu Roş, m-a-m mirat ce binişor vorbea românească: "Dărăgaia maia, la bulgarskii iesti gogoşarski şî ţâţare na cumpăratătără cât vrei. Ieftinitătără kitaiski marfa dupe cea-m plecatătără iou la Bucarest la Dragon să fac bişniţătă, ay ay, mămăligiki ciort rumunskii !!"

19 august 2011, 6:21 a.m. dinineaţă

Ma-m cazat aicişa la o pensiune de jumăta-te de stea din Sofiea, capitala de la bulgari. Nu me-a tihnit, deoarece de două zile în această pensiune sa mutat şi o delegaţie de japoneji turistică, care toată ziua bunaziua unblă prin oraş de face poze foto, iar seara cred că developează toată noaptea şi e hărmălae, râsete şi anegdote care în limba japoneză sună precum ca un scandal.

14 septembrie, ora 12 ziua (nu ştiu deci dacă e a.m. sau p.m.)

Deşi trebuia să fie toamnă, în toamna aceasta este o caligulă de nesuportat, plus că bâzâie musca parcă ar fi un roi de albine. Am ajuns cu bine în Sârbia, la un oraş care se cheamă pardon frumos, Cacak, după cea-m trecut pin Vidin, când colo la Vidin ma-m întălnit cu Ali, un turcalete care am fost colegi de clasă la şcoală, când eram mică. El fusesă repetent cu duiumul, aşa dar când eu înplineam 14 ani în clasa opta el îmi făcea curte asiduoă şi era în nebunit după mine. Acuma era gras ca un porc, mustăcios cu musteaţa de trei ori mai mare ca la gimnasiu şi bogat, adică un domn bine cum î-mi place mia. Eram săl lăs să se deie la mine, dar când am aflat că nu este muncitor ci patron, am plecat val vârtej. Dracu să-l ieie de turcalete.

31 septembrie seara la miezunopţii

Sunt întrun oraşel italiean se numeşte Bovolone. Am venit strună aicişa, am crezut că este o fermă de creştere a bovinelor, sau baremi de sacrificare a sale. Mam dus să îmi cunpăr nişte vată pe băţ, că mi se făcusese pofta de la televizor, în piaţa din oraş acolo am văzut o statuie pervesă, un bărbat care îşi acopirea ruşinea cu o sabie şi în mână cealalantă ţinea sus ceva ca o varză. Am întrebat cine este statuia acea, zic "Chi e la ? La statuia, ti prego, chi e la statuia ceea?" Întru-n târziu me-a esplicat o precupeaţă că "E Scipioni", eu una crecă era băută, pentru că nu era decât un scipion, nu mai mulţ.

2 octombre 23:59

azi a fost o zi care am dormit toată ziua. Me-a venit zilele alea femeieşti şi nu am putut să ţiu picsul în mână.

31 decembrie 2012. Ora 20.

Sunt vânătă toată, am ajuns ieri la Bristol pe ţărâmul englezesc, azi am ştiut că e anul Nou şi ma-m pregătit şi eu ca omu. Am cunpărat de la nişte chineji la tarabă o trompetă cu ţiuitoare de plastic, nişte pocnitori şi am căutat nişte confeti. Am intrat la o prăvălie care scria Printing solutions şi avea o maşinărie de confecţionat confete, vârai coli Apatru şi ieşea tocătură de confete, am arătat buletinu şi am întrebat acolo cât costă să îmi confecţionez nişte confete din ziare, sa uitat la mine cucoana ceea a zis "nating" şi ma-m bucurat că e gratis, pesemne căci englejii îi ajută pe muncitori ca mine. Pe urmă când s-a făcut seara ma-m pus pe aşteptat urători, n-a venit, până la urmă am deschis geamul l-a hotelul care stau şi am suflat în trompeta de plastic şi-a-m aruncat confete şi pocnitori. A venit miliţia englezească ma unflat un băieat înalt, blonduţ, cu musteaţă şi ochi albaştriii. Ia-m esplicat "A em româncă, muncitoare, labor, labor mister!" El m-ia zâmbit când mă vâra în dubă şi eu am crezut că mă place, ma-m sumeţit să îl pup, iar atuncea el a început să-m-i cărăbănească cu rânca de căuciuc peste spinare de am leşinat. 

Am vrut să fac reclamaţie la secţia care ma dus. Cred că poate era homosexual.

16 ianuar 2012

Am ajuns azi de dimineaţă şi în Berlin, am întrebat "wo ist der fabrik der dacia berlină", vroiam să cunpăr un suvenir de la redegişti, sinceră să fiu nici măcar un covrig nu am vrut să cunpăr din partea cealantă, la refegişti. Nu a putut nimenea să-mi spuie, cred că au dărmat uzina de maşini dacii Berline odată cu Zidul berlinului. Iată, dragi oameni a munci, ce lucruri abdominabile se fac în capitalism.

Cam acestea sînt cele mai interesante spilcuiri din jurnalul care la-m ţinut în acest circuit de lucru european. Am constatat că muncitori străini capitalişti sunt spălaţi la creiere, când ia-m întrebat de ce nu face grevă şi mitinguri, de ce nu dă foc la birourile la patronat şi nu se suie pe statui să ţie discurs în piaţa publică, a spălat putina şi se uita peste umăr la mine, care le vroiam bine-le.Plănuesc acuma să scriu două scrisori, una la ONU dar nu ştiu adresa, am so aflul eu, să scriu în ce condiţii munceşte muncitorimea din ocident şi cum îi spală capitalismul pe creier. Şi cealantă am s-o traduc în toate limbile de circulaţie internaţională, englezeşte, franţuzeşte şi ungureşte, am s-o trimet la Unicef, să le citească la copi şi s-ăi înveţe să se păzească de hororile capitaliste şi imperiealiste.

 A dvs.

Sirena Muncitoare!