Sirena muncitoare

Bunăziua, oameni bunii!

Mă numesc Aleodor Sămăchiş şi sunt ofiţăr în rezervă. Aşi vroii să mă plîng aicişa la dvs-tră că am văzut că ştiţ săi ascultaţii pe oameni. Despre faptu că mai întăi mia-u tăieat hoţiii ăştea pensia mea cazonă, care vasăzică eu am riscat ptru patria noastră şi ei poftim cem-i face. Poftim! Ce-m-i face! Numa eu ştiu de cîte ori m-a sculat noaptea de la unitate, am servit ţara ăştia.

În al 2lea rând aş vrea să reclam faptu că eu sînt un om de bine, care nu me-a trebuit nici un capăt de aţă în vieaţă.

În al trei-lea rînd am să vă spui cele ce am ajuns de rîsul comunii, deşii am avut cele mai nobile idei şi năzuinţi care am vroit să le trans-pun în fapt, adica zis şi făcut. Încă de cînd ma-m mutat aicişa în Comuna Pleftureşti eu am opservat, care am fost ofiţăr activ la imfanterie şi am servit nişte ani de zile zile întregi şi nopţi la cercetare-recunoaştere. Oameni din Comună este foarte nepunctuali şi desordonaţi, nu ajungea la tinp la praşilă la Ce.A.Pe. sau la ferma viticolă care era înainte de opzecişnouă. În acest sens am luat măsurătoriile de cuvinţă, am pus pe cheltuială propie un orolog în centru Comunii, am făcut comandă la Craiova pe baniii mei care mia luat acuma din ei hoţi ăştia me-a tăiat pensiea. Vreau să specific căci am realizat un ceas mare, rotund analogic, cu diametrul în valoare de 168,30 cm, cu dublu faţă, adică se vedea şi din spate şi din faţă aceaşi oră egsactă. Sau mai egzact şi de dinspre sud-sud-est şi dinspre nord nord est, ca să nu creadă locotenenţaşii ăştia de acuma că nu ştiu să mă esprim corect militar, care am slujit atîta de amar de ani la imfanterie. În al patrulea rînd am să vă spun că tot pe cheltuială propie am instituit PATRULA COMUNALĂ, care era formată din eu, Sămăchiş Aleodor ofiţăr în rezervă, Gheorghiţă Andurantu de profesie lipsă, Panaite Gagaloi pensionar fost strungar la Imeghebeu Bucureşti şi Diocleţian Berbuncă, elev în gimnaziul, dar major să nu creadă care va că am abuzat de minori. În fiecare lună de zile le plăteam o sumă pentru ca să asigurăm cu PATRULA COMUNALĂ ordinea şi disciplina comunei care trăim toţii în trînsa, căci şeful de post P. W. este un alcolist şi un capsoman care nu îi dau numele aici să nu zică lumea că sunt un pîrîcios şi un turnăcios.

 Am înteprins următoare-le acţiuni soldate cu succces total sau parţieal:

1. În seara zilei de 23 mai, am procedat o bataie măr la cîţiva hoţomani care ie-am prins furînd produse fructifere din pomiii fructiferi din posesia dnei Dorella Puşcalău, în etate de 102 ani, ştind că îi este înterupt alimentarea de curent electric veghiam cu pre cădere în acea zonă. În urma acestei acţiuni am fost traşi la răspundere de şefu de post Wagner Paraschib, în urma la reclamaţia depusă de Dorella Puşcalău şi nepotu său care culegea roada fructiferă în vederea comercealizări dis de dimineaţă la Craiova la peaţă, ne reuşind a culege toţii pomi din ogradă pînă la căderea întunerecului total. Patrula Comunală a obţinut o amendă de 417 lei şi cinzeci de bani. Care am trebuit să o plătesc tot eu singurel, pentru că ceilanţi membriii nu avea cu ce.

2. În noaptea zilei de 13 august anu curent trecut, în timp ce patrulam cu băeţi mei am auzit icnete şi buhnituri dintrun lan de cereale aparţinînd dlui Severus M. Ţuţurug, momental nefind în localitate atuncea. Prin semne, comform tacticii de la imfanterie după linile inamicului, ia-m îndemnat pe oameni mei să luoăm prin îmvăluire zona care se auzea sgomote şi gemete, putînd fiii cineva rănit sau mort. În momentu care am aprins lanterna din dotarea mea, am suprins în boscheturi pe Suelena S., vînzătoarea la depozitu de materieale şi cu Vasilică Cărcălău, paznic de noapte la iaseu în satu Vămuieşti aparţinînd Comunii noastre. Am vroit întăia dată să î-i duc la secţia de mili  poliţie, însă Vasilică Cărcălău ma întrebat Auzi mă Tutancamop da tu mandat de arestare ai? Eu am spus că nu este nevoie pentru ultraj la moravurile publice, dar atuncea dşoara Suelena S. ma aprostofat în felu următior, că am vroit săi şi trag o rîncă în cap: zice Bă bunelule, matale nu ai auzit de amor liber cosimţit? Cei drept nu am auzit de una ca asta, ba chiear mam şi încontrat cu colegul de Patrulă dl-ul Panaite Gagaloi care mie-a zis zice Are dreptate, e dreptul la libertatea de mişcare în aier liber. Aşa că lea-m dat drumul, am reuşit baremi să m-i vărs zăduful cînd a comentat elevul Berbuncă din Patrulă, zice Măcar ia-m văzut ţîţele lu Suelena, de cînd aşteptam. Iar eu ie-am tras un şut în fund de mia-m pierdut echilibru şi am căzut jos nesimţitu dracului.

3. Pe data de 16 decenbrie am reuşit să suprind în preună cu colegii Gagaloi şi Andurantu căci elevul Berbuncă era plecat la o nuntă a verişorului său din Craiova în Craiova. Am suprins cum spuneam o spargere prin iefracţie la Magazin Universal adică cum ar veni magazinu sătesc. Am văzut lunină tip bec electric cu lumină caldă, cca 40Waţi cu aprocximaţie. Find orele 2 antimeridian am luat măsuri de viguare şi am atacat prin îmvăluire. Profitînd de ceaţa deansă care se afla peste tot am dat buznă în magazin şi am ţipat ca din gură de tun Lasă jos ce ai în mînă, eşti încolţit din toate cele trei direcţii pui de năpîrcă! Sa dovedit căci era decît vînzătuarea, dna Luminela Lubeniţă care urtelior a consemnat oral faptu că se găsea acolo la acele ore avansate ale dimineţii din cauza la imventar care nu terminase. Urmînd să primească stoc nou de moş crăciun, globuri, peteală, artifici şi alte porcări. Am fost nevoiţ să plătim ivărul care la-m rupt pînă a cedat cînd am luat-o prin îmvăluire pe daomna Lubeniţă. Sa făcut procest verbal şi am înprumutat bani de la agentu de post Paraschib Wagner, care mă mir că me-a dat, alcolist cum e. Am impresiea că la crâşciumă la noi se vinde pe caet, lucru atît ilegal cît şi neconstituţeonal, deoarece se produce evaziune fiscală, voi verifica acest lucrul cîtuşi de curînd.

4.În noaptea de 31 decembrie orele Zero barat, deoarece era la cunpăna dintre zile şi ani, am efectuoat un raid la domiciliu la domiciliu numitei Iosefina Cucuşor, în etate de 18 ani pe muche, unde am avut informaţi cum că supt pretesxtul unei petrecerii în pijamăi, cum ar veni un ReVelion în pijamăi, se consumă de către minori spirtoase tutun cu gudron şi orgi amorale. Find păţit de cele precedente care va-m povestit, am deciz să mă informez întăi înainte de a da buzna, aşa căci am tras cu ochiu-l pe geam în-auntrul. Cînd colo nu mia venit să-m-i crez ochilor, vericule, fetele era clae peste grămadă şi în ţinută sumar , să m-ă scuzaţi chiloţi şi sutien de la costum de baie. Am făcut semn la flacăi mei, Gagaloi şi Andurantu, căci pe Berbuncă ştindu-l un pic afimeiat am zis să î-l lăsăm în ariegardă. Am dat năvală dl. Andurantu a înpis uşea cu picioru său nr. 46 la picior şi am intrat. Adoleşcentele a început să răgnească Ajutor Săriţi ne violează! Eu prima oară mam repezit supt pat, în şifonier şi în veceu, da na-m găsit pe nimenea, apoi Iosefina Cucuşor mi-ea explicat că la noi se re-ferea. Cînd am chestionato De ce steteaţi despuiate călare una peste cealalantă? Atuncea mie-a zis că se jucau Tuister, ce mama năibi o mai fi şi aiea, pardon. A zis căci e în chiloţ ptru. că a vîrît prea multă masă lemnuasă în soba de terracot şi de aia. Am considerat cazul închis şi am plecat acasă, fincă se crăpa de ziuă, ma rugat băeţi să facă baremi o periniţă cu soţiiile sale, în afară de Berbuncă, care repetent cum e nici nu sa însurat. Armata ar scoate om din el, cea ce încerc şi eu din răsputeri, dar nu pot ca aldătată căci am probleme cu controlu la colon.

În încheiere aş dori să mă plîng despre tăierea pensilor la cadrele MeAPEneu, dintre care mă enumăr şi eu cu mîndrie. Dacă nu ne tăiea ăştiea pensile, mie-aşi fi permis ca să susţiu ba chiar două patrule cetăţeneşti, care acuma în comună e mult mai linişte şi desciplină. Nimeni nu mai face baluri sau ceai-uri dansante la Căminu Cultural, nici imventar la miezu nopţiii, în tufărişi cuibul e gol. Nu înţăleg totuşii de ce lumea pe stradă se uită chieorîşi la mine, după ce bine mult lea-m făcut pe bani mei din pensia mea oloagă.

Al dvs-tră, 

Colonel rezervist 

Aleodor Sămăchiş